Mai mult, echipa Jurnal.md a constatat că până și numirea de către Guvernul Recean a Iulianei Albu la șefia AMDM s-ar fi făcut contrar legii, în vara anului trecut, când consilier al premierului în domeniul sănătății era actualul ministru al Sănătății, Alexandru Gasnaș, transmite Ultimelestiri.md.
Mai mulți lucrători medicali din spitalele de copii din Chișinău afirmă, sub protecția anonimatului, că instituțiile la care activează sunt aprovizionate în prezent cu catetere intravenoase de o calitate atât de proastă, încât, uneori, sunt folosite mai multe pentru o singură injecție.
„Copii plâng, bine că nu-i văd părinții, că îi iau de lângă părinți și îi injectează într-un cabinet aparte. O asistentă îmi spunea că de șase ori a încercat și ba se îndoaie plasticul, ba nu intră, ba curge pe alături. Asistentele au depus plângeri către administrația spitalului, dar nu a urmat nimic”, relatează un medic.
Potrivit lucrătorilor medicali, aceste catetere sunt distribuite spitalelor de către compania M-Inter-Farma, ai cărei reprezentanți s-au eschivat să răspundă la întrebările Jurnal.md.
Proces pierdut în prima instanță, abandonat de noua conducere a AMDM
Problema calității cateterelor și a altor dispozitive medicale nu este una nouă pentru sistemul nostru de sănătate. Aceasta se întâmplă, potrivit experților în domeniu, mai întâi de toate pentru că AMDM nu dispune de un laborator specializat în dispozitive, a cărui înființare este prevăzută de lege încă din 2014. Astfel, evaluarea acestor produse, pentru a fi înregistrate în Registrul de stat al dispozitivelor medicale (RSDM), se face doar în baza documentelor prezentate Direcției dispozitive medicale (DDM) a AMDM de către companiile moldovenești, reprezentante ale producătorilor. În afară de aceasta, după cum arată materialele cercetate de Jurnal.md, în ultimul an, o parte din aceste companii ar beneficia de lobby pe lângă noua conducere a Agenției.
Un caz interesant în acest sens, cu un deznodământ neașteptat, a început în 2024, când AMDM, condusă de fostul director, Dragoș Guțu, a interzis utilizarea a două tipuri de catetere cu defecte de calitate, tot în urma plângerilor din partea unor spitale. Furnizorul produselor, compania Dita Estfarm, a acționat Agenția în judecată și a câștigat procesul la Judecătoria Chișinău, s. Râșcani, pe 23 decembrie 2025, când AMDM era condusă de-acum de Iuliana Albu. Atunci, în mod surprinzător, instituția nu a atacat hotărârea primei instanțe la Curtea de Apel, iar, pe 4 martie 2026, directoarea a anulat interdicția în privința respectivelor dispozitive.
Solicitată de Jurnal.md, Iuliana Albu a dat de înțeles că Agenția a renunțat la acest proces, pentru că nu au putut fi acumulate suficiente probe privind reacțiile adverse ale utilizării cateterelor.
„Am respectat decizia instanței, care a examinat toate concluziile și a venit cu o decizie, care trebuie să fie pusă în execuție de către instituție”, a adăugat șefa AMDM.
Echipa jurnal.md a încercat să afle dacă cele două tipuri de catetere au fost reîntoarse pe piață. Directorul Dita Estfarm, Grigore Morari, a cerut timp să se documenteze pe marginea acestui subiect, după care nu a mai răspuns la apeluri.
Albu, numită în fruntea AMDM fără studiile necesare
Jurnal.md a constatat că însăși numirea în funcție a Iulianei Albu de către Guvernul Recean, pe 6 august 2025, ar fi avut loc cu încălcarea prevederilor legale și în condiții destul de obscure.
Dacă, în prezent, după o reorganizare începută în noiembrie, AMDM a trecut sub conducerea Ministerului Sănătății (MS), la acea vreme instituția era subordonată Guvernului. Respectiv, era în vigoare vechiul Regulament al Agenției, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 71 din 2013. Conform documentului, funcția de director general al AMDM nu putea fi ocupată de o persoană fără studii în domeniul medical, farmaceutic sau al dispozitivelor medicale și fără o experiență de cel puțin zece ani în aceste sectoare.
E adevărat că Iuliana Albu activase zece ani în sistemul sănătății, la Compania Națională de Asigurări în Medicină, la Organizația Mondială a Sănătății și, la acea oră, era șefă a Direcției politici în domeniul medicamentului și dispozitivelor medicale a Ministerului Sănătății. Însă ea nu avea studii de specialitate, fiind economistă de profesie.
Întrebat de Jurnal.md de ce a trecut cu vederea Regulamentul AMDM, Dorin Recean a dat asigurări că la mijloc nu a fost nicio abatere legislativă. El spune că numirea în funcție a Iulianei Albu s-a făcut în baza Legii nr. 136/2017 cu privire la Guvern și a Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, după cum este notat și în Dispoziția pe care a semnat-o la 6 august 2025.
Totuși, articolele indicate de către fostul premier stipulează doar că Executivul numește în funcție conducătorii autorităților administrative centrale, care i se subordonează, și că temeiul legal al apariţiei raportului de exercitare a funcţiei este actul de numire.
Printre altele, Recean a specificat că această numire s-a făcut „în legătură cu Hotărârea Guvernului nr. 71”, deși legătură în cauză nu este prea clară. Iar abaterea este evidentă, susține Lilia Ioniță, expertă în cadrul Asociației Obşteşti „Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupției”:
„Există condiții impuse de lege, cărora trebuie să le corespundă șefii agențiilor subordonate Guvernului. Da, Guvernul poate că avea competența să o numească, dar trebuia să verifice dacă dna Albu corespunde condițiilor prevăzute de hotărârea de Guvern și să le respecte. Atât timp cât ea nu corespunde acestor condiții, sigur că este o încălcare”.
Totodată, fiind întrebat cine anume i-a recomandat să o numească pe Iuliana Albu în această funcție, Dorin Recean a răspuns:
„În perioada mandatului meu, regula era că propunerile de numiri veneau de la miniștrii responsabili de domeniu. În acest caz, Iuliana Albu era șefă de direcție la Ministerul Sănătății, fiind angajata ministrei Ala Nemerenco. Doamna ministră a propus candidatura ei, eu am validat argumentele și decizia, și Guvernul a aprobat această numire. Pentru că persoana avea experiența și calificările necesare pentru a face regulă în acest domeniu”.
Aceeași informație Jurnal.md a primit-o și de la actualul ministru al Sănătății, Alexandru Gasnaș, care pe atunci era consilier al Guvernului pe probleme de sănătate.
„Dna Albu a fost propusă de doamna ministră, pentru că la AMDM lucrurile nu mergeau bine”, a subliniat Gașnaș.
Ala Nemerenco spune că lucrurile nu au stat chiar așa. Ea afirmă că nici nu a fost înștiințată preventiv despre demiterea fostului șef al AMDM, Dragoș Guțu, care a fost votată de către Guvern în lipsa ei. Apoi, adaugă Nemerenco, prim-ministrul a întrebat-o cui ar putea să-i încredințeze funcția rămasă vacantă. Și ea, printre altele, i-ar fi sugerat că Iuliana Albu nu avea experiența necesară pentru un post atât de important.
„După demisia directorului AMDM, Dragoș Guțu, am fost invitată la premier pentru identificarea unor candidaturi pentru această funcție. Dl premier a propus un secretar de stat, despre care i-am comunicat că nu corespunde profilului necesar. Ulterior, m-a întrebat cine este responsabil de domeniul medicamentelor la minister. L-am informat că Direcția medicamente și dispozitive medicale este condusă de dna Albu și i-am prezentat profilul ei. Am menționat că este competentă, dar, fiind recent numită în funcție la minister, preluarea conducerii AMDM ar putea fi o provocare prea mare pentru ea. Totuși. în zilele următoare, Iuliana Albu a fost numită în funcție”, relatează Nemerenco.
Și Albu a declarat pentru Jurnal.md că anume Nemerenco a propus-o la șefia AMDM. Solicitată să comenteze faptul că ministra susține contrariul, ea a răspuns scurt: „Înțelegeți că eu n-am să comentez”.
Directorul adjunct al AMDM a renunțat la 40.000 de lei pe lună, pentru timp liber și diversitate
Apropo, Iuliana Albu a părăsit funcția pe care o deținea la Ministerul Sănătății, unde era remunerată cu peste 46.000 de lei pe lună, pentru un salariu de aproximativ 31.000 de lei lunar la AMDM.
Iată cum explică ea această situație:
„Am acceptat, pentru că este o provocare frumoasă pentru mine. Mă simt un specialist bun și fac față acestor sarcini. Uneori plăcerea de realizare a unor obiective compensează salariul mai modest”.
În scurt timp, Albu s-a ales și cu un adjunct nou. La începutul lui octombrie 2025, după alegerile parlamentare, înainte de schimbarea cabinetului de miniștri, Guvernul Recean l-a numit în funcția de director general adjunct al AMDM pe Constantin Nedelea, care până atunci activase la Centrul de Achiziții Publice în Sănătate (CAPCS), inclusiv în calitate de director interimar. Și acesta a fost de acord să-și reducă semnificativ veniturile oficiale, renunțând la un salariu de peste 63.000 de lei la CAPCS pentru o leafă de circa 20.000 de lei la AMDM, deși recunoaște că locuiește, împreună cu soția, în apartamentul părinților săi. A făcut-o, din spusele sale, pentru a avea mai mult timp liber și pentru diversitate.
„Dacă o să activați șapte ani în achiziții publice, o să vedeți ce fel de viață este când toate weekendurile le petreci acolo și nu mai ai viață personală. Plus la asta, îți dorești să mai diversifici, să mai descoperi pentru tine și alte aspecte care țin de domeniul medicamentului, căci de formare sunt farmacist”, susține Nedelea.
Tot în octombrie 2025, presa anunța că Alexandru Gasnaș ar putea fi noul ministru al Sănătății în Guvernul Munteanu.
Însă această funcție i-a revenit lui Emil Ceban, iar Gasnaș a devenit consilier în domeniul sănătății al președintei Maia Sandu. Menționăm că tatăl său, Vladimir Gasnaș, activează în domeniul farmaceutic. În anii 1995-1997, acesta a condus Direcția pentru aplicarea în practică a medicamentelor și tehnicii medicale noi a MS, ulterior a fost reprezentant al unor companii farmaceutice internaționale în Republica Moldova, iar astăzi muncește în România.
„Procedura de înregistrare și cea de licitație sunt două subiecte total diferite”
Între timp, legăturile dintre AMDM și CAPCS au devenit mai apropiate, deși Agenția nu are atribuții în sistemul de achiziții publice în sănătate încă din 2016. Jurnal.md a aflat că, la solicitarea Centului de achiziții, conducerea Agenției ar insista pe prioritizarea evaluării unor dispozitive medicale, distribuite de anumite companii care intenționează să participe la licitații. Și asta chiar dacă, potrivit legislației, la astfel de achiziții pot participa doar agenții economici care își au produsele deja înregistrate în RSDM.
„Când se formează rândul pentru examinarea dosarelor, ordinea e clară, dar apar insistențe că ăsta-i prioritar sau că acolo arde. Am solicitat să mai angajeze personal, dar n-au fost de acord”, declara și fostul șef al DDM, Alexandru Spânu într-un interviu pentru Jurnal.md.
„Ceea ce se întâmplă la AMDM în ultimul an este depășire gravă a atribuțiilor de serviciu. Cine și în baza cărei legi decide prioritatea de a înregistra pe cineva, sprijinit de CAPCS și care, încălcând legea, participă la licitații, în timp ce alți operatori economici, cuminți, își așteaptă rândul la înregistrare?”, se întreabă Valentina Balaban, fostă șefă a Secției reglementare și evaluare a dispozitivelor medicale din cadrul DDM, care și-a dat demisia din această funcție pe 2 iunie.
„Procedura de înregistrare și cea de licitație sunt două subiecte total diferite, căci există un rând firesc pentru a înregistra produsul. Și numai dacă ești înregistrat, poți participa la licitație. Prin urmare, astfel de favorizări nu sunt corecte”, afirmă fostul șef al AMDM, Dragoș Guțu.
Bioingineri de la CAPCS, implicați în evaluarea dispozitivelor medicale la AMDM
În timp ce, potrivit lui Alexandru Spânu, Agenția refuza să angajeze specialiști independenți la DDM, din primele luni ale acestui an dosarele privind evaluarea dispozitivelor medicale sunt examinate și de către doi bioingineri medicali de la CAPCS, Dionisie Glavațchi și Ivan Eșan. Aici, volens nolens, apare întrebarea: cine poate băga mâna în foc că aceștia, executând la CAPCS caietele de sarcini pentru licitații, nu află din timp, la AMDM, cine și cu ce dosar pretinde la concurs?
Iuliana Albu dă asigurări că orice conflict de interese este declarat de către experți și bioinginerii de la CAPCS, care semnează nu doar contracte de prestări servicii cu Agenția, dar și unele declarații de confidențialitate.
„Odată ce ești angajat al unei instituții, ca funcționar public, și prestezi anumite servicii, tu îți asumi unele responsabilități, inclusiv să declari conflictele de interese”, a specificat ea.
Și legalitatea raporturilor de serviciu ale AMDM cu cei doi bioingineri trezește semne de întrebare. Informațiile obținute de Jurnal.md arată că respectivii activează la Agenție din februarie sau martie, acest an. Cu toate acestea, Ivan Eșan, apelat de Jurnal.md acum mai puțin de o lună, a spus că a semnat contractul cu Agenția pe 30 iunie. Fiind însă întrebat cum a lucrat până atunci la AMDM și dacă a evaluat dosare în afara rândului, el a răspuns:
„Mi se pare că contractul a fost semnat undeva în aprilie, dar acum l-am prelungit oleacă. Despre prioritizări, nu am informații. La nivel de experți, primim dosare de la superior și le evaluăm. Noi nu suntem factori de decizie”.
În realitate, contractul AMDM cu Ivan Eșan a fost semnat tocmai pe 6 iulie și este valabil până pe 31 decembrie. Potrivit site-ului achiziții.md, specialistul va fi remunerat de Agenție cu 40.000 de lei pe lună.
Când Jurnal.md a căutat să afle în ce temei Ivan Eșan a lucrat pentru AMDM până în iulie, conducerea instituției a fugit în repetate rânduri de răspuns. În orice caz, Iuliana Albu a declarat că angajarea celor doi bioingineri a avut loc conform legislației:
„Ambii specialiști au contracte semnate, ambii au depus declarații ce țin de declararea conflictului de interese. Procedurile de achiziții au fost făcute corect și transparent”.
În privința lui Dionisie Glavațchi, acesta ar fi încheiat contractul cu AMDM pe 2 februarie. Nu știm când el a semnat și declarațiile de confidențialitate, deoarece șefii Agenției ne-au promis detalii în această privință, dar deocamdată nu ni le-au prezentat. Cel puțin, Glavațchi a recunoscut pentru Jurnal.md că a semnat declarațiile peste câteva zile după încheierea contractului.
Aceste informații sunt foarte importante în alt context. În seara de 3 februarie 2026, după încheierea programul de lucru la AMDM, Dionisie Glavațchi și Constantin Nedelea ar fi pătruns în biroul DDM, unde, fără știrea angajaților Direcției, ar fi avizat pozitiv trei dispozitive medicale pentru un singur operator economic.
