Panetta a explicat că Germania, Franţa şi Italia se confruntă simultan cu nevoia de a finanţa creşterea bugetelor pentru apărare, relansarea industriei şi susţinerea sistemelor de protecţie socială, tot mai împovărate de îmbătrânirea populaţiei, transmite Ultimelestiri.md cu referire la news.ro.
”Prima mea reacţie este să mulţumesc lui Dumnezeu că ne vom pensiona în curând, pentru că vom fi tot mai mult sub dominaţia politicii fiscale”, a declarat Panetta în cadrul unui eveniment organizat la Roma.
Prin ”dominaţie fiscală”, oficialul se referă la situaţia în care necesităţile financiare ale guvernelor ajung să influenţeze deciziile de politică monetară ale băncilor centrale.
Panetta a adăugat că, dacă alegătorii continuă să susţină politici care presupun cheltuieli publice mai mari, va fi dificil pentru băncile centrale să reziste presiunilor politice.
Băncile centrale joacă un rol esenţial în stabilirea costurilor de finanţare ale statelor, influenţând direct dobânzile pe termen scurt şi randamentele obligaţiunilor prin deciziile lor de politică monetară şi prin operaţiunile desfăşurate pe pieţele financiare.
Declaraţiile lui Panetta apar într-un context în care independenţa băncilor centrale este pusă tot mai des sub semnul întrebării. În Japonia, guvernul condus de Sanae Takaichi încearcă să numească în conducerea Băncii Japoniei oficiali favorabili unei politici monetare mai relaxate, pentru a încetini ritmul majorărilor de dobândă.
În Statele Unite, Curtea Supremă a refuzat recent să îi permită preşedintelui Donald Trump să demită un guvernator al Rezervei Federale, însă decizia a lăsat Fed drept singura agenţie federală protejată explicit de intervenţia directă a preşedintelui.
Totodată, preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat recent că nu exclude posibilitatea de a avea un rol în dezbaterea privind alegerile prezidenţiale din Franţa de anul viitor, chiar dacă doar pentru a susţine perspectiva europeană în discuţiile politice naţionale.
