Ea a cerut luni țărilor occidentale să sprijine ceea ce ea a numit „mișcarea națională” în sprijinul integrării Georgiei în Uniunea Europeană, după ce oamenii au ieșit pe străzi pentru a cincea seară consecutiv și s-au confruntat cu poliția, fiind alungați cu tunuri cu apă și gaze lacrimogene. Proteste au izbucnit după ce guvernul a anunțat că amână până în 2028 negocierile pentru aderarea țării la Uniunea Europeană, transmite Ultimelestiri.md cu referire la news.ro.
Președinta în vârstă de 72 de ani a Georgiei, care s-a născut în Franța din părinți georgieni și a fost ambasador al Franței la Tbilisi înainte de a ajunge șefa statului, a declarat că sprijinul puternic din partea Occidentului este „singura cale politică de ieșire din această criză. Nu există nicio altă rețetă politică”, a spus ea pentru Reuters.
Salome Zourabichvili a vorbit cu puțin timp înainte ca protestatarii și poliția să-și reia confruntările pentru a cincea noapte consecutiv de când partidul de guvernământ Visul Georgian a declarat săptămâna trecută că suspendă discuțiile privind aderarea la UE. Criticii au văzut acest anunț ca pe o confirmare a unei schimbări influențate de Rusia, îndepărtându-se de politicile pro-occidentale și revenind pe orbita Moscovei, ceea ce partidul de guvernământ neagă.
Zourabichvili, care a protestat personal față de acțiunile poliției antirevoltă, a declarat pentru Reuters că dorește ca țările europene să trimită un „mesaj foarte clar” că nu vor recunoaște rezultatul alegerilor din octombrie, în care oficialii au acordat Visului Georgian 54% din voturi, și că vor face presiuni pentru o reluare a alegerilor. Zourabichvili și partidele de opoziție au declarat că scrutinul a fost fraudulos, o acuzație negată atât de Visul Georgian, cât și de comisia electorală.
Ce spune Salome Zourabichvili despre România, Moldova și Călin Georgescu
Pe de altă parte, în ultimele zile președinta Georgiei a invocat de mai multe ori situațiile electorale din Moldova și România, pentru a argumenta că Moscova se amestecă în alegeri și duce în regiune un război hibrid. De altfel, ea și Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, au vorbit luni la telefon, în timp ce Ministerul de Externe de la București a transmis că România este solidară cu poporul georgian „în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate și un viitor european”.
„Înainte de România, au existat Moldova (salvată de diaspora sa) și Georgia”, a scris marți, pe X, președinta Georgiei, comentând un articol publicat de Frédéric Petit, deputat francez, membru în comisia de afaceri externe a Adunării Naționale din Franța.
Deputatul francez, care se ocupă de diaspora franceză din Europa de Est și Balcani, a scris despre candidatul de extremă dreapta pro-rus Călin Georgescu, arătând că a ieșit victorios în primul tur al alegerilor prezidențiale din România grație „Tik Tok și puterilor străine care i-au susținut ascensiunea prin algoritmi”.
„Scopul final este de a paraliza politic țara și de a o desprinde treptat de NATO și UE. România este o țară-cheie pe flancul estic și pentru politica noastră de securitate în Marea Neagră. Un caz de manual de manipulare electorală care ar trebui să ne avertizeze cu privire la metodele utilizate pentru destabilizarea democrațiilor noastre”, spune Frédéric Petit în postarea pe X comentată de președinta Georgiei.
Salome Zourabichvili comentase și luni pe tema victoriei în alegerile din România a lui Călin Georgescu. „Peste tot interpușii ruși fac aceleași promisiuni preelectorale”, a scris pe X președinta Georgiei, împărtășind o postare a unui utilizator al rețelei care scrisese că Georgescu, „candidatul pro-rus care are în prezent cele mai mari șanse de a deveni viitorul președinte al României, a promis că va interzice toate partidele politice dacă va câștiga”.
Ce se întâmplă în Georgia
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat luni că Rusia ar interveni în situația din Georgia, pe care a comparat-o cu revoluția „Maidan” din 2014 din Ucraina, care a răsturnat un președinte pro-rus. La rândul său, duminică, fostul președinte rus Dmitri Medvedev avertizase că Georgia „se deplasează rapid pe calea Ucrainei, în abisul întunecat”, prezicând că se va termina „foarte rău”.
Zourabichvili a negat că situația din Georgia ar constitui o revoluție precum cele care au adus anterior la putere guverne pro-occidentale în Ucraina și Georgia.
Statele Unite și UE și-au exprimat îngrijorarea față de ceea ce ele consideră a fi un regres democratic al Georgiei, țară din Caucazul de Sud cu 3,7 milioane de locuitori, situată la intersecția dintre Europa și Asia și care a făcut cândva parte din Uniunea Sovietică.
Guvernul, care la începutul acestui an a promulgat o lege împotriva „agenților străini” și a introdus restricții privind drepturile LGBT, afirmă că acționează pentru a proteja Georgia împotriva interferențelor externe și pentru a o împiedica să fie târâtă, precum Ucraina, într-un război cu Rusia.
Prim-ministrul Irakli Kobahidze a acuzat opoziția de „violență coordonată” care vizează răsturnarea ordinii constituționale. Luni, în cadrul unui briefing, acesta a exclus posibilitatea unor discuții cu opoziția pentru a pune capăt crizei.
Ministerul de Interne din Georgia a declarat că 21 de agenți de poliție au fost răniți în timpul protestelor de duminică până luni, iar 113 au fost răniți de la începutul tulburărilor actuale.
De asemenea, zeci de protestatari au fost răniți, iar Statele Unite au condamnat ceea ce au numit utilizarea excesivă a forței poliției. Avocatul Poporului din Georgia a declarat că 124 din cele 156 de persoane arestate la mitinguri s-au plâns că poliția a folosit violența împotriva lor.
Într-o acțiune comună cu vecinii baltici Letonia şi Estonia, Lituania a declarat că refuză intrarea pe teritoriul său a lui Bidzina Ivanişvili, miliardarul care a fondat şi susține Visul Georgian, şi a 10 oficiali georgieni din cadrul Ministerului de Interne „din cauza responsabilității lor pentru încălcarea drepturilor omului”.
Ilia Topuria, un luptător georgian de arte marțiale cu un număr mare de fani în ţară, a scris într-o postare pe Instagram: „Mă opun deciziei de a încheia negocierile noastre de aderare la Uniunea Europeană. Mi-e rușine să văd cum sunt tratați copiii din Georgia. Asta nu se numește libertate”, scrie Reuters.
