Biroul de Investigare a Corupției (CIO), care centralizează investigațiile privind lovitura de stat din 3 decembrie, are termen până la 6 ianuarie pentru a executa mandatul de arestare emis de un tribunal din Seul împotriva lui Yoon, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
CIO a solicitat mandatul de arestare după ce președintele destituit a ignorat trei somații consecutive de a fi interogat.
Yoon Suk Yeol a uimit Coreea de Sud în noaptea de 3 spre 4 decembrie, impunând legea marțială și trimițând armata în Parlament în încercarea de a-l reduce la tăcere, un episod care a amintit țării de dictatura militară.
El a fost forțat să dea înapoi câteva ore mai târziu, când deputații au reușit să intre în Parlament și să voteze o moțiune prin care cereau ridicarea legii marțiale, în timp ce ajutoarele lor blocau ușile camerei cu mobilier și mii de manifestanți pro-democrație s-au adunat în afara acesteia.
Yoon Suk Yeol a fost destituit de Parlament la 14 decembrie și este anchetat pentru „rebeliune”, o infracțiune pasibilă de pedeapsa capitală.
De la emiterea mandatului de arestare, marți, susținătorii și detractorii lui Yoon au manifestat aproape continuu în apropierea reședinței acestuia din Seul, învinuindu-se reciproc de polițiștii care îi separau.
Fostul procuror, în vârstă de 64 de ani, nu a dat dovadă de căință de la destituirea sa, mergând până la a trimite un mesaj de sfidare.
„Republica Coreea este în prezent în pericol din cauza forțelor interne și externe care îi amenință suveranitatea, precum și a activităților elementelor antistatale”, a scris el într-o scrisoare distribuită susținătorilor săi campați în apropierea casei sale, a cărei autenticitate a fost confirmată pentru AFP de avocatul său Yoon Kab-keun.
„Jur să lupt alături de voi până la sfârșit pentru a proteja această națiune”, a adăugat el, dezvăluind că urmărea demonstrațiile din fața casei sale în direct pe YouTube.
Jo Seoung-lae, purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, principala forță de opoziție, a denunțat mesajul drept „delirant”, acuzându-l pe Yoon de incitare la violență.
Președintele destituit, care nu are voie să părăsească țara, se află la reședința sa oficială din Seul, a confirmat avocatul său pentru AFP. Echipa sa juridică a făcut apel împotriva mandatului de arestare, susținând că acesta este „ilegal și invalid”.
Suspendat, Yoon aşteptă decizia Curții Constituționale
Șeful CIO, Oh Dong-woon, a avertizat că oricine ar încerca să împiedice arestarea lui Yoon ar putea fi urmărit penal.
O instanță a emis, de asemenea, mandate de percheziție pentru reședința oficială a lui Yoon și pentru alte locații, a declarat pentru AFP un oficial al CIO.
Însă serviciul prezidențial de securitate a împiedicat până acum intrarea anchetatorilor, invocând o lege care interzice perchezițiile în locuri care conțin secrete de stat fără acordul persoanei responsabile.
Nu se știe câți gardieni sunt cu Yoon sau cum vor reacționa aceștia dacă va fi arestat. Linia oficială a serviciului prezidențial de securitate este să se supună ordinelor judecătorești.
Cu toate acestea, în 2000 și 2004, autoritățile sud-coreene nu au reușit să aresteze reprezentanții aleși căutați de instanțe, deoarece o mulțime de susținători a împiedicat poliția să prindă suspecții în timpul celor șapte zile în care mandatele de arestare erau valabile, potrivit News.ro.
Yoon este în prezent suspendat, în așteptarea deciziei Curții Constituționale de a valida sau invalida votul de destituire al deputaților până la jumătatea lunii iunie. Pe hârtie, el rămâne președintele țării.
Criza s-a agravat vineri, când prim-ministrul Han Duck-soo, care îndeplinise funcția de președinte interimar, a fost la rândul său destituit de către Parlament.
Puterile prezidențiale se află acum în mâinile ministrului de finanțe Choi Sang-mok, care a promis că va face tot posibilul pentru a pune capăt haosului politic.
De atunci, Yoon a dat curs parțial unei solicitări a opoziției prin numirea a doi noi judecători la Curtea Constituțională, trei din cele nouă locuri ale acesteia fiind vacante. Curtea trebuie să decidă cu o majoritate de două treimi dacă susține punerea sub acuzare a președintelui, în caz contrar acesta urmând să se întoarcă automat în funcție.
