Acest fenomen, documentat în premieră la mamifere, aduce o nouă perspectivă asupra modului în care sexul este stabilit în perioada prenatală. Deși anterior se considera că sexul este „scris” genetic încă din momentul concepției, prin combinația de cromozomi XX (femelă) sau XY (mascul), studiul arată că acest mecanism poate fi perturbat de mediul intern al uterului, transmite Ultimelestiri.md cu referire la playtech.ro.
Sexul nu este întotdeauna stabilit doar de ADN
În primele stadii de dezvoltare, gonadele unui embrion de mamifer sunt nediferențiate – nu sunt nici testicule, nici ovare. Ceea ce determină diferențierea spre sexul masculin este activarea genei SRY, prezentă pe cromozomul Y. Această genă declanșează producerea unei proteine esențiale pentru dezvoltarea testiculelor și inhibarea structurilor feminine.
Însă studiul recent arată că dacă mama are un nivel foarte scăzut de fier în organism, această genă SRY poate fi dezactivată. În cadrul experimentelor, cercetătorii au indus o carență de fier la femelele gestante cu ajutorul unui medicament – deferasirox – iar rezultatul a fost remarcabil: patru din 72 de embrioni masculi (XY) au dezvoltat ovare, iar unul a prezentat un ovare și un testicul.
Într-o etapă separată, embrionii masculi au fost crescuți în laborator, cu niveluri de fier controlate. Și aici, șase dintre cei 39 de embrioni cu cromozomi XY au dezvoltat două ovare, iar unul a prezentat ambele tipuri de gonade.
Un posibil mecanism și implicații mai largi
Se pare că enzima KDM3A, influențată de nivelul de fier, are un rol crucial în activarea sau inhibarea genei SRY. Când fierul este insuficient, această enzimă nu mai funcționează corespunzător, iar gena SRY poate rămâne inactivă, blocând astfel dezvoltarea caracteristicilor masculine.
Această constatare ar putea revoluționa modul în care înțelegem determinarea sexului la mamifere. Deși studiul a fost efectuat pe șoareci și nu este clar dacă același efect poate apărea și la oameni, el demonstrează că sexul biologic nu este determinat exclusiv de genetică, ci poate fi influențat și de condiții externe aparent banale, precum nivelul de fier.
Studiul publicat în revista Nature ridică întrebări importante și în privința posibilelor implicații pentru sănătatea umană, în special în cazurile de tulburări de dezvoltare sexuală. De asemenea, deschide o direcție de cercetare asupra modului în care factori precum dieta maternă sau expunerea la substanțe chimice ar putea influența trăsături considerate până acum imuabile.
