În 2024, circa unul din patru oameni cu dizabilități a declarat că abia reușește să facă față cheltuielilor, comparativ cu unul din șase oameni fără dizabilități. Această inegalitate este vizibilă în toate țările UE, transmite Ultimelestiri.md cu referire la point.md.
În Luxemburg, Germania, Olanda și Finlanda, persoanele cu dizabilități se confruntă mai rar cu dificultăți financiare. În schimb, în Grecia și Bulgaria, peste jumătate dintre respondenți au spus că le este greu să facă față cheltuielilor.
Prezența unui loc de muncă nu scoate întotdeauna oamenii din sărăcie, indiferent dacă au dizabilități sau nu, dar de obicei reduce riscul de sărăcie. Totuși, școala, serviciile și informațiile nu sunt întotdeauna ușor accesibile pentru persoanele cu dizabilități.
Diferențe semnificative pe piața muncii
Doar jumătate dintre persoanele cu dizabilități au un loc de muncă, comparativ cu trei din patru persoane fără dizabilități. În același timp, aproape 10% dintre acestea erau expuse riscului de sărăcie în 2024.
Dintre toate tipurile de inegalitate de pe piața muncii, cum ar fi genul, originea străină sau dizabilitatea, aceasta din urmă a generat cea mai mare diferență în ocuparea forței de muncă.
În 2024, diferența de ocupare între persoanele cu dizabilități și cele fără era de 24 de puncte procentuale.
Potrivit unui studiu publicat în Education Economics, diferența de ocupare în grupa de vârstă 25–34 de ani (19%) se explică prin decalajul educațional dintre persoanele cu dizabilități și cele fără.
Chiar și cheltuielile de bază pot fi greu de acoperit, fără a mai vorbi de cheltuielile neprevăzute. 38% dintre persoanele cu dizabilități trăiesc în familii care nu pot face față cheltuielilor neașteptate. Despre astfel de probleme au vorbit 26,5% dintre persoanele fără dizabilități. Această cifră este mai mare în Lituania și Bulgaria și mai mică în Olanda și Luxemburg.
Ajutoarele sociale joacă un rol major în buget. Fără ele, aproape 70% dintre europenii cu dizabilități ar fi expuși riscului de sărăcie. Totuși, chiar și cu sprijin social, riscul de sărăcie rămâne peste 30% în Croația și țările baltice.
