Potrivit autorităților, în prezent competențele organelor de anchetă se pot suprapune, iar unele dosare ajung să fie transmise de la o instituție la alta. În același timp, resursele specializate pot fi implicate în cauze mai mici, în loc să fie concentrate pe corupția la nivel înalt și fraude de proporții. Acest lucru poate duce la întârzieri și la investigarea mai lentă a dosarelor importante, transmite Ultimelestiri.md.
Pentru a evita aceste blocaje, proiectul propune o delimitare mai clară a atribuțiilor instituțiilor responsabile de urmărirea penală.
Centrul Național Anticorupție va avea un rol extins în investigarea fraudelor financiare de proporții, inclusiv a cazurilor de spălare de bani, fraudelor cu bani publici și infracțiunilor economice grave.
Totodată, CNA va deveni instituția principală responsabilă de investigarea fraudelor care vizează fonduri venite din afara țării, inclusiv resurse externe și bani din bugetul Uniunii Europene. Autoritățile susțin că Republica Moldova trebuie să asigure protecția și cheltuirea corectă și transparentă a banilor primiți din exterior.
Procuratura Anticorupție se va concentra pe dosarele de corupție la nivel înalt, care vizează funcționari de rang înalt, printre care președintele, prim-ministrul, deputații, miniștrii, judecătorii, procurorii, conducerea CNA și conducerea Serviciului de Informații și Securitate.
De asemenea, Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în toate cauzele instrumentate de CNA.
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale se va concentra pe cazurile de criminalitate organizată, terorism și cauzele cu un grad ridicat de complexitate.
În dosarele economico-financiare și vamale, urmărirea penală va putea fi efectuată de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS, având în vedere că aceste instituții dispun de datele, instrumentele și expertiza necesare.
Proiectul mai prevede că deciziile judecătorilor privind măsurile preventive vor putea fi contestate de părțile în proces la orice etapă a judecării. Măsura are drept scop evitarea eliberării nejustificate a persoanelor cercetate, inclusiv din cauza unor vicii de procedură.
Pentru dosarele complexe sau de mari proporții, proiectul permite formarea unor grupuri comune de urmărire penală, din care vor face parte procurori și ofițeri din diferite instituții.
Autoritățile susțin că, în acest fel, cauzele importante vor putea fi investigate coordonat, cu expertiza necesară și fără întârzieri generate de transferul dosarelor între instituții.
