Potrivit a trei diplomați și unui oficial european, scenariul analizat de Bruxelles presupune ca statele membre să voteze, la începutul lunii septembrie, deschiderea primului „cluster de negociere” cu Moldova, un pas juridic esențial spre aderare, imediat după o reuniune a miniștrilor UE, transmite Ultimelestiri.md cu referire la politico.eu.
O astfel de decizie ar reprezenta un impuls electoral important pentru președintele R. Moldova, Maia Sandu, al cărei partid mizează pe un mesaj pro-UE, în timp ce Rusia încearcă să influențeze scrutinul în favoarea sa.
„Trebuie găsită o cale pentru a deschide primul cluster. Ar fi un semnal către Rusia și ar contracara narativul că nu există progrese pe drumul spre UE”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, președinte al Comitetului de Asociere UE–Moldova din Parlamentul European.
Totuși, avansarea Moldovei înaintea Ucrainei riscă să irite Kievul, mai ales că cele două țări au mers „în tandem” în procesul de aderare, primind împreună acordul Consiliului European în 2023.
„Există riscul transmiterii unui mesaj greșit ucrainenilor, mai ales într-un moment în care viitorul păcii este discutat în Alaska”, a spus un diplomat ucrainean.
Atât Moldova, cât și Ucraina au îndeplinit toate condițiile tehnice pentru deschiderea primului cluster, potrivit Comisiei Europene. Însă, în timp ce Chișinăul ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de state membre la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Generale din 1 septembrie, candidatura Ucrainei este blocată de Ungaria, premierul Viktor Orbán făcând din opoziția față de aderarea Kievului o prioritate electorală internă.
Această situație pune statele pro-extindere, inclusiv Danemarca – care deține președinția rotativă a Consiliului UE –, într-o dilemă: păstrarea „pachetului” comun ar bloca ambele candidaturi, dar avansarea Moldovei înainte de 28 septembrie ar putea provoca nemulțumirea Ucrainei.
Pentru a atenua tensiunile, oficialii europeni discută măsuri alternative de apropiere a Ucrainei de UE, precum accesul la programul Horizon Europe sau la schimburile academice Erasmus, chiar dacă negocierile oficiale nu sunt deschise.
Diplomații subliniază că situația se poate schimba rapid, în funcție de rezultatele întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programată în Alaska. Dacă aderarea Ucrainei ar deveni o piesă esențială a unei eventuale înțelegeri, Trump ar putea convinge Ungaria să își ridice veto-ul.
Susținătorii păstrării celor două candidaturi împreună avertizează că separarea lor ar putea demoraliza ucrainenii și cred că soluția optimă ar fi presiuni externe pentru deblocarea accesului Kievului.
„Este un moment istoric și trebuie privit în ansamblu. Aderarea la UE este parte crucială a oricărui acord de pace”, a conchis un diplomat european.
