Printre primii alegători s-a numărat Nikolai Dinti, un pensionar în vârstă de 69 de ani. „Pentru dreptate”, a răspuns el, fiind întrebat pentru ce votează în această zi, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Și Alexandr Zaharcuk, un alt pensionar de 65 de ani, a venit dis-de-dimineață să voteze, afirmând că și-a dat votul pentru un viitor mai bun.
„Alegerile nu sunt o obligație, ci o decizie a fiecăruia”, a subliniat el presei din regiunea separatistă.
Iar pensionara Raisa Slobodeniuc a afirmat: „Votez pentru pace. Pentru recunoașterea noastră în viitor”.
Președintele așa-zisului Consiliu Suprem, Alexander Korshunov, a cerut locuitorilor să dea dovadă de o poziție civică activă, să vină duminică, 30 noiembrie, la secțiile de votare și să voteze la alegerile deputaților de toate nivelurile.
„Doar împreună vom putea asigura stabilitatea și bunăstarea casei noastre comune – PMR”, a subliniat acesta, potrivit presei din regiunea transnistreană „Novosti Pridnestrovia”.
Aproximativ 395.000 de alegători sunt așteptați la secțiile de vot, rezultatele urmând să fie făcute publice luni, 1 decembrie.
Legislația regiunii nu prevede un nivel minim de participare pentru ca alegerile să fie considerate valide. Buletinele de vot conțin opțiunea „împotriva tuturor”, care oferă posibilitatea repetării alegerilor dacă această opțiune obține mai multe voturi decât candidații. În plus, dacă în 11 dintre cele 33 de circumscripții electorale prevalează opțiunea „împotriva tuturor”, alegerile pentru așa-zisul Consiliu Suprem sunt convocate din nou.
În total sunt 45 de candidați, majoritatea reprezentând partidul Obnovlenie (Reînnoirea), care în așa-zisul Consiliu Suprem anterior deținea 29 din cele 33 de mandate.
Fără recunoaștere internațională
Guvernul Republicii Moldova nu a formulat deocamdată un punct de vedere cu privire la aceste scrutine.
Regiunea separatistă transnistreană are o suprafață de 4.163 de kilometri pătrați pe malul stâng al Nistrului și o populație de aproximativ jumătate de milion de locuitori, majoritatea ruși și ucraineni. Ea a rupt legăturile cu Chișinăul după conflictul armat din 1992, având sprijinul Rusiei, care menține de atunci în zonă o prezență militară de aproximativ 2.000 de soldați drept „garanție pentru menținerea păcii”.
În 1990, ea s-a autoproclamat „Republica Moldovenească Nistreană” (RMN), însă este recunoscută doar de trei entități cu recunoaștere internațională foarte limitată: Abhazia și Osetia de Sud (ambele aparținând Georgiei) și Nagorno-Karabah (aparținând Azerbaidjanului).
Scrutinul este privit de analiști ca un exercițiu preliminar înaintea alegerilor prezidențiale din 2026, când Krasnoselski își va încheia cel de-al doilea mandat și nu mai poate candida. Comentatori politici de la Chișinău consideră scrutinul o procedură menită să mențină imaginea unei structuri administrative funcționale, în ciuda lipsei pluralismului politic și a controlului strict exercitat de autoritățile de la Tiraspol.
