„Sunt bine, mulțumesc”, a declarat Arina Spătaru în debutul protestului său, subliniind că gestul său este un act de ripostă față de un sistem care, în opinia sa, nu depune suficiente eforturi pentru a trage la răspundere persoanele implicate în acte de corupție, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
„Oameni buni, nu-i de glumit. În numele unei clase noi politice care pune umărul pentru cetățenii Republicii Moldova în lupta cu sărăcia și corupția, mi-am asumat o misiune foarte complicată: să pun la pușcărie oameni nocivi – într-un cadru legal, desigur. Cât am „slujit” statului și am ajutat instituțiile să-și facă bine munca, mă gândeam doar la faptul ce are de câștigat cetățeanul”, a declarat Spătaru.
Șefa ALDE a mai spus că, deși au trecut deja doi ani de la începerea unei investigații în cadrul căreia ea ar fi acționat sub acoperire, nu s-au înregistrat rezultate concrete. Spătaru acuză că, în schimb, sunt persecutați oameni simpli, implicați din sărăcie și lipsa banilor, în scheme organizate de partidul Șor. Totodată, ea face referire și la colegul său de partid Adrian Culai, care ar risca 9 ani de închisoare pentru faptul că „a avut curajul să denunțe mecanismele ilegale de finanțare a partidelor politice”, susține Spătaru.
„Am zis atunci, nu ne luăm de oamenii amărâți, ci dimpotrivă, le oferim șansa să fie martori și să meargă în continuare să muncească pentru binele Moldovei. Nesterovschi nu-i, Tauber nu-i, Lozovan nu-i, Șor nu-i. Nimeni nu a suferit din fruntea schemelor de corupție”, a declarat lidera formațiunii ALDE.
Deputatul Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare în penitenciar de tip închis și amendat cu 500 de mii de lei. Decizia a fost pronunțată pe 19 martie de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în lipsa parlamentarului.
Pe 31 martie, Serviciul de Informații și Securitate a anunțat că Federația Rusă l-a ajutat pe Nesterovschi să ajungă în regiunea transnistreană. Cu o zi înainte de pronunțarea sentinței, acesta a intrat pe teritoriul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, apoi a fost transportat cu o mașină cu numere diplomatice în regiunea transnistreană, unde se află până în prezent, sub protecția directă a serviciilor speciale ruse.
Deocamdată, autoritățile Republicii Moldova, precum și instituțiile în fața cărora Arina Spătaru protestează nu au reacționat la declarația acesteia.
Ultima dată când un politician moldovean a anunțat greva foamei a fost în februarie 2022, când fostul deputat Artur Reșetnicov a declarat o formă similară de protest după ce a fost reținut sub acuzația de îmbogățire ilicită. El menționa că reținerea sa a fost un „dosar politic” și că va continua greva foamei până când Moldova va deveni un stat de drept.
Fostul premier Vlad Filat a intrat în greva foamei de două ori, prima dată în noiembrie 2015, în semn de protest față de condițiile din închisoare și tratamentul la care este supus, a doua oară – în mai 2016, nemulțumit de refuzul instanței de a organiza audieri publice în procesul său.
Un comentariu
Pingback: Finanțarea ilegală a partidelor: Culai, în judecată. Spătaru, indignată - Ultimele ştiri din Moldova