Jurnaliștii mediacritica.md au urmărit dinamica celor mai vizibile narațiuni de dezinformare și modul în care acestea sunt propagate pe YouTube, folosind o platformă asistată de inteligență artificială. Aceasta monitorizează canalele deschise și cartografiază narațiunile, analizând deopotrivă activitatea surselor de difuzare și conținutul din secțiunile de comentarii. Monitorizarea a pornit de la o listă predefinită de 15 canale și 27 de narațiuni ce vizează tematici de interes intern și extern, valabile pentru limbile română și rusă. Analiza a fost efectuată pe două intervale distincte: 14 – 28 august (perioada preelectorală) și 29 august – 18 septembrie (perioada oficială de campanie), transmite Ultimelestiri.md.
Cele mai populare narațiuni:
În perioada 29 august – 18 septembrie, cele 15 canale monitorizate au difuzat 867 de materiale video, dintre care aproape jumătate (382 de clipuri sau 44%) conțin una sau mai multe narațiuni. Datele arată că spațiul informațional de pe YouTube a fost dominat în acest timp de câteva mesaje-cheie:
- în țară au loc represiuni politice (19% din cazuri);
- Maia Sandu nu este o președintă legitimă (14%);
- opoziția este persecutată (12%);
- UE distruge economia (8%);
- în țară persistă cenzura (7%).
Într-un registru mai puțin proeminent, dar totuși vizibil, experții au constat că au circulat și narațiuni secundare, fiecare reprezentând aproximativ 6% din totalul mesajelor analizate. Acestea se referă la: manipularea votului în diasporă, descrierea guvernării drept un regim fascist, ideea că Uniunea Europeană distruge valorile tradiționale, acuzațiile privind falsificarea alegerilor și narațiunea potrivit căreia NATO atrage Republica Moldova în război.
Dinamica răspândirii mesajelor pe parcursul celor trei săptămâni de campanie a fost neuniformă, dar marcată de ascensiuni vizibile în anumite zile, ce pot fi corelate cu anumite evenimente de pe agenda publică.
Printre acestea se numără: debutul oficial al campaniei (29 august); Ziua Limbii Române (31 august); declarația ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, care a inclus cuvântul „bîdle”, considerată ofensatoare, sau afirmațiile șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, despre Evghenia Guțul și Ilan Șor (7 septembrie); aprobarea extrădării lui Vladimir Plahotniuc din Grecia și lansarea misiunii NATO „Eastern Sentry” (13 septembrie); percheziții privind finanțarea ilegală a partidelor, suspendarea extrădării lui Plahotniuc și anunțul retragerii cetățeniei române pentru Victoria Furtună (18 septembrie).
Într-un registru mai puțin proeminent, dar totuși vizibil, au circulat și narațiuni secundare, fiecare reprezentând aproximativ 6% din totalul mesajelor analizate. Acestea se referă la: manipularea votului în diasporă, descrierea guvernării drept un regim fascist, ideea că Uniunea Europeană distruge valorile tradiționale, acuzațiile privind falsificarea alegerilor și narațiunea potrivit căreia NATO atrage Republica Moldova în război.
Dinamica răspândirii mesajelor pe parcursul celor trei săptămâni de campanie a fost neuniformă, dar marcată de ascensiuni vizibile în anumite zile, ce pot fi corelate cu anumite evenimente de pe agenda publică.
Printre acestea se numără: debutul oficial al campaniei (29 august); Ziua Limbii Române (31 august); declarația ministrului Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, care a inclus cuvântul „bîdle”, considerată ofensatoare, sau afirmațiile șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, despre Evghenia Guțul și Ilan Șor (7 septembrie); aprobarea extrădării lui Vladimir Plahotniuc din Grecia și lansarea misiunii NATO „Eastern Sentry” (13 septembrie); percheziții privind finanțarea ilegală a partidelor, suspendarea extrădării lui Plahotniuc și anunțul retragerii cetățeniei române pentru Victoria Furtună (18 septembrie).
Analiza a mai evidențiat faptul că Maia Sandu rămâne a fi ținta principală de atac, indiferent de temă – economică, socială, electorală sau geopolitică. Numele președintei apare în peste 1.200 de mențiuni, depășind cu mult orice alt actor politic sau public. A doua figură cel mai frecvent invocată este George Soros (166 de mențiuni), ceea ce confirmă persistența sa ca simbol conspirativ al influenței externe, utilizat pentru a legitima teorii antioccidentale sau antiguvernamentale.
Analiza evoluției tematice arată o creștere neobișnuită — de peste trei ori față de perioada preelectorală — a narațiunilor despre cenzura din țară, distrugerea valorilor familiale de către UE și lipsa de legitimitate a Maiei Sandu, ceea ce poate indica încercări de a amplifica artificial sau de a menține un pretins interes major al acestor teme în dezbaterea publică.
Din totalul materialelor analizate, au fost identificate 54 de videoclipuri care conțin cel puțin două narațiuni cu un puternic potențial manipulativ în același produs. Este vorba despre combinarea mai multor narațiuni difuzate simultan, ceea ce sporește impresia unei povești coerente și nu doar a unor afirmații izolate. Cele mai frecvente perechi de narațiuni se referă la ideea că opoziția este persecutată și cea a represiunii politice din țară (296 de cazuri identificate).
Totodată, au fost documentate 11 atacuri narative coordonate, adică episoade în care aceeași narațiune de dezinformare a apărut simultan sau aproape simultan (cel puțin zece mențiuni distincte) pe cel puțin trei canale diferite, într-un interval scurt de timp, de maximum 45 de minute. Acest fapt ridică suspiciuni de acțiuni concertate, nu difuzare organică. Cu alte cuvinte, este vorba despre campanii de amplificare sincronizată, când mai multe canale răspândesc același mesaj într-un timp foarte scurt pentru a crea impresia de amploare și de credibilitate.
Citește continuarea pe mediacritica.md
