În timp ce autoritățile susțin că reforma are scopul de a eficientiza activitatea instituțiilor de drept, specialiștii atrag atenția asupra ritmului rapid al procesului legislativ. Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că, în actualul context, proiectul ar putea fi abandonat, iar expertul Alexandru Bot avertizează că perioada de tranziție ar putea afecta termenul de instrumentare a cauzelor în lucru, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, reiterează că inițiativa de reformare a procuraturilor ar fi avut ca scop eliminarea Veronicăi Dragalin din sistem, dar în condițiile actuale, proiectul ar putea fi abandonat. „Trebuie să înțelegem că acest proiect a fost elaborat și inițiat cu un singur scop, anume pentru a o elimina din sistem pe doamna Dragalin. De moment ce a plecat sigur, care este rațiunea să mutilezi instituțiile și, pe final de mandat politic, să inițiezi o reformă atât de complicată”, se întreabă Tănase.
La emisiunea „Zi de zi”, de la Radio Moldova, acesta a precizat că autoritățile ar putea renunța la proiectul de lege privind reorganizarea procuraturilor specializate fără a-l retrage oficial. „Formal, nu vor renunța la el, asta ar însemna să recunoască că toată această aventură a fost declanșată cu un alt scop decât cel anunțat. S-ar putea organiza niște audieri publice formale, de bifă, mai apoi să-l scoată din agendă și să-l lase undeva pe planul doi, iar într-o oarecare perioadă de timp să se uite de el.”
Alexandru Bot: Intrăm într-o zonă gri, cu incertitudini privind dosarele în curs
Despre faptul că plecarea Veronicăi Dragalin nu este una voluntară sugerează și expertul în justiție Alexandru Bot. „Această demisie, cu siguranță, nu este una benevolă. Este cumva constrânsă de circumstanțe. Așa cum a fost anunțat în briefingul public, doamna Dragalin a mers cu un pas înapoi pentru a evita o reformă inutilă de comasare a acestor două procuraturi”, a declarat expertul la Moldova 1.
Bot avertizează că urmează o perioadă de tranziție incertă, în care se va decide ce se va întâmpla cu dosarele aflate în lucru. „Sigur, vor fi împuterniciți alți procurori sau vor rămâne aceiași, până se va decide noua structură, cum va funcționa, unde va funcționa și ce resurse va avea. Dar, oricum, asta își va lăsa amprenta pe termenul de instrumentare a dosarelor. Cu alte cuvinte, intrăm într-o zonă gri unde nu știm ce se va întâmpla și cât de repede.”
Expertul mai atrage atenția asupra vitezei cu care avansează procesul legislativ și susține că reorganizarea nu este justificată pe deplin. Potrivit acestuia, guvernarea insistă asupra proiectului, care va fi dezbătut în prima lectură chiar mâine, 19 februarie. „Sper că în ceasul al 12-lea se va renunța la această inițiativă, fiindcă ea nu aduce niciun plus de beneficii. În nota de fundamentare a acestui proiect ni se vinde ideea că necesitatea comasării a rezultat din fenomenul de corupție electorală. Dar dacă ne uităm în proiect, competența noii procuraturi PACCO se rezumă doar la două infracțiuni din acest domeniu”.
Anunțul Veronicăi Dragalin vine pe fondul dezbaterilor intense generate de inițiativa de comasare a Procuraturii Anticorupție cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. PA a criticat proiectul de lege, susținând că reprezintă „un atac asupra sistemului de justiție” și avertizând că „lichidarea Procuraturii Anticorupție va avea implicații grave și periculoase pentru statul de drept în Republica Moldova și pentru parcursul european consacrat în Constituția Republicii Moldova.”
Amintim, proiectul de lege privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO), o instituție specializată destinată combaterii corupției, crimei organizate, terorismului și torturii a fost publicat joi, 13 februarie, fiind înregistrat o zi mai devreme în Parlament. Potrivit documentului, noua entitate va funcționa independent în cadrul Procuraturii Generale și va înlocui cele două procuraturi specializate, Procuratura Anticorupție și cea pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Noua instituție ar urma să fie responsabilă de urmărirea penală în cazurile de corupție, infracțiuni de tortură, acte de terorism și crime organizate, coordonarea anchetelor desfășurate de alte organe de urmărire penală, reprezentarea acuzării în instanțele de judecată pe toate nivelurile – fond, apel și recurs, dar și investigarea fraudelor electorale și a infracțiunilor financiare complexe, inclusiv spălarea de bani în scopuri politice.
Precizăm că ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a anunțat pe 29 ianuarie despre inițiativa privind fuziunea PA și PCCOCS, pentru a îmbunătăți investigarea cazurilor de corupție și crimă organizată. Până atunci, dosarele complexe ar putea fi transferate către Secția pentru combaterea corupției politice și spălării banilor, care a fost creată recent în cadrul Procuraturii Generale. Totodată, autoritățile iau în calcul suplimentarea acestei secții cu procurori din PA și PCCOCS, care să colaboreze și să se concentreze pe cazurile de corupere electorală și politică.
Șefa PA, Veronica Dragalin, a contestat necesitatea fuziunii, argumentând că nu au fost prezentate motive plauzibile și convingătoare care să o justifice. Șeful PCCOCS, Victor Furtună, nu a comentat inițiativa, iar procurorul general Ion Munteanu a declarat că va oferi detalii după ce va analiza propunerea.
