Potrivit diplomatului, „Republica Moldova şi-a asumat deja de mult cursul de a reduce participarea sa în activităţile Comunităţii: nu participă la şedinţele organelor sale statutare, nu se alătură deciziilor adoptate, nu plăteşte contribuţia sa în bugetul unic al organelor CSI, a renunţat la implementarea programului interguvernamental „Capitalele Culturale ale Comunităţii” în oraşul moldovean Comrat în 2023”, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la infotag.md.
„Cu toate acestea, Chişinăul continuă să beneficieze de avantajele aduse de participarea în CSI. Este vorba, în primul rând, despre zona de liber schimb, care facilitează accesul produselor moldoveneşti pe pieţele statelor CSI, regimul fără vize, condiţiile speciale în domeniul migraţiei forţei de muncă, etc.”, a remarcat Alexander Pankin.
De menționat că, după începutul războiului în Ucraina, Guvernul Republicii Moldova a anunțat că țara noastră începe procesul de denunțare a unei serii de documente semnate în cadrul CSI, dar care „nu răspund intereselor republicii”.
În 2023, Parlamentul Republicii Moldova a denunţat 55 de acorduri în cadrul CSI, iar pentru 36 dintre acestea a fost deja convenit cu secretariatul CSI să înceteze toate efectele lor juridice. În special, parlamentul a decis să iasă din acordul de creare a Companiei Internaţionale de Radio şi Televiziune „MIR”, precum şi să se retragă din Adunarea Interparlamentară a CSI.
Începând cu 2024, Chişinăul încetează să mai plătească contribuţii către CSI şi alte organizaţii pe platforma Comunităţii. Potrivit unei decizii a Ministerului Finanţelor, suma alocată pentru plata cotizaţiilor anuale de membru în organizaţiile internaţionale în 2023 este redusă cu 16 milioane de lei (aproximativ 900.000 de dolari) – de la 66,5 milioane la 50,5 milioane de lei. Conform datelor Ministerului Finanţelor, în ultimii patru ani, din bugetul de stat al Moldovei au fost transferate aproape 35 de milioane de lei (aproximativ 1,8 milioane de dolari) în cadrul cotizaţiilor de membru în CSI şi organizaţiile publice pe platforma sa.
Deplasările fugarului interlop Ilan Șor sunt monitorizate de către birourile Interpol din diferite ţări la cererea autorităţilor Republicii Moldova.
Ultimul trecere oficială a frontierei de către Şor a fost înregistrată la 17 august 2018 la intrarea în Moldova. Începând cu noiembrie 2023, Şor se deplasează şi se întâlneşte cu diferite persoane oficiale din alte state, în special din Federaţia Rusă, despre care însuşi acuzatul menţionează în postările sale pe reţelele de socializare. El a părăsit Israelul folosind un paşaport israelian în noiembrie 2023, precum şi în ianuarie şi februarie 2024.
Conform IGP, în ianuarie 2024, Şor a părăsit teritoriul Israelului în direcţia Emiratelor Arabe Unite, dar sosirea sa nu a fost confirmată de Biroul Interpol din Abu Dhabi. La 18 ianuarie s-a aflat că Shor s-a aflat în Moscova, intrând în Rusia cu un paşaport rusesc, deţinător al căruia este (există o confirmare oficială din partea biroului Interpol din Moscova).
IGP a subliniat că pentru activarea măsurilor de căutare a oligarhului evadat există o solicitare oficială a autorităţilor moldoveneşti către preşedinte şi secretarul general al Interpolului şi şeful poliţiei din Israel.
