În reacția sa publică, Popescu arată că peste 80% dintre deciziile UE sunt deja adoptate prin majoritate calificată, iar dreptul de veto se aplică în mai puțin de 20% dintre cazuri, în special în domenii precum politica externă, securitatea, apărarea sau fiscalitatea. El subliniază că, odată ce Uniunea Europeană va ajunge la 37 de state membre împreună cu noii candidați, menținerea unui veto prea larg ar putea bloca procesul decizional și funcționarea instituțiilor europene, transmite Ultimelestiri.md.
Popescu afirmă că reducerea dreptului de veto nu reprezintă o „cedare” de suveranitate, așa cum susțin vocile antieuropene, ci o ajustare tehnică necesară pentru ca Uniunea să poată funcționa cu mai mulți membri. Oficialul aduce și exemple istorice: la fiecare etapă de extindere — de la Actul Unic European din 1986 până la Tratatul de la Lisabona — competențele în care se aplică votul majoritar au crescut, tocmai pentru a evita blocajele politice.
El respinge ideea că statele candidate, precum Republica Moldova, ar fi tratate diferit: Austria și Finlanda au trecut prin același proces în 1995, după reformele adoptate prin Tratatul de la Maastricht. „Nu este ceva contra noilor membri, ci un proces firesc într-o Uniune în creștere”, explică Popescu.
În ceea ce privește interesul Moldovei, mesajul este ferm: o Uniune Europeană care ia decizii mai repede și mai eficient facilitează parcursul de aderare și aduce beneficii chiar și înainte de intrarea în UE. Popescu insistă că dreptul de veto trebuie păstrat doar pentru chestiuni cu adevărat majore, în timp ce în restul domeniilor cooperarea și eficiența sunt cheia.
„O UE mai eficientă înseamnă și o aderare mai rapidă pentru Moldova”, transmite emisarul special.
