La 11 martie 2025, Parlamentul European votează în favoarea Planului de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, cel mai mare pachet de sprijin acordat vreodată Chișinăului. Decizia este adoptată cu 499 de voturi pentru, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Banii sunt direcționați spre proiecte vizibile: drumuri regionale și raionale, interconectare energetică, modernizarea cantinelor sociale, sprijin pentru antreprenori, investiții și stimulente pentru tineri în domenii strategice. Din total, 520 de milioane de euro sunt granturi, iar diferența împrumuturi cu dobândă redusă, acordate în tranșe condiționate de reforme.
„Este cel mai mare pachet de ajutor economic pe care Republica Moldova l-a primit vreodată din partea unui partener de dezvoltare. Este un pachet foarte mare, o parte din fonduri sunt rambursabile, o altă parte sunt nerambursabile”, a menționat președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, Siegfried Mureșan.
Pe 4 iulie, Chișinăul găzduiește primul Summit Republica Moldova – Uniunea Europeană. Liderii principalelor instituții europene, între care președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene, se reunesc pentru a marca o etapă nouă a relației bilaterale. În cadrul summitului este anunțată debursarea primei tranșe din Planul de Creștere – 270 de milioane de euro.
„Voi ați prezentat rezultate pe reforme, iar noi livrăm ceea ce am promis, să investim, să sprijinim. Această investiție vă ajuta să deveniți mai competitivi și va aduce beneficii concrete pentru cetățenii Republicii Moldova”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Fondurile sunt direcționate către reabilitarea drumurilor regionale, modernizarea infrastructurii energetice dar și sprijinirea antreprenoriatului.
„Acum este timpul să accelerăm această muncă și să întreprindem următorii pași spre aderare”, a menționat președintele Consiliului European, Antonio Costa.
Tot în acest an, sprijinul politic pentru parcursul european al Republicii Moldova este exprimat și prin gesturi cu o puternică valoare simbolică. De Ziua Independenței, în Piața Marii Adunări Naționale, liderii europeni transmit mesaje publice de susținere. Discursurile președintelui Franței, Emmanuel Macron, și ale premierului Poloniei, Donald Tusk, rostite în limba română, precum și mesajul cancelarului german, Friedrich Merz, marchează un moment fără precedent.
„Împreună, împreună, vom scrie un nou capitol din istoria Moldovei și a Europei. Trăiască Republica Moldova!”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron.
„Ați arătat lumii că Moldova trăiește după valorile noastre comune. Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană”, a menționat premierul Poloniei, Donald Tusk.
În septembrie, Comisia Europeană debursează a doua tranșă din Planul de Creștere, 18,9 milioane de euro. Mecanismul de sprijin condiționat continuă, pe măsura evaluării reformelor asumate.
„Evaluarea noastră este că implementarea reformelor decurge bine. Sunt încrezător că la începutul anului următor, după sărbătorile de iarnă, Comisia Europeană va putea debursa următoarea tranșă din acest pachet de creștere”, a declarat președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, Siegfried Mureșan.
Pe 22 septembrie, Republica Moldova finalizează procesul de screening bilateral, început în vara anului 2024. Peste 100 de mii de pagini de legislație sunt analizate și comparate cu normele Uniunii Europene, o etapă tehnică esențială pentru pregătirea negocierilor de aderare și care oferă o evaluare detaliată a nivelului de aliniere la legislația europeană.
Atunci, autoritățile au indicat că cele mai complexe capitole pentru Republica Moldova sunt: reforma sistemului judiciar, drepturile fundamentale, mediul și agricultura, domenii care presupun reforme structurale și investiții consistente. În paralel însă cu aceste evoluții, experții atrag atenția asupra provocărilor interne, în special în ceea ce privește capacitatea administrativă și resursele necesare pentru armonizarea legislației.
„2028 este anul când Republica Moldova trebuie să finalizeze negocierile. Orice zi, orice săptămână întârziată înseamnă o amânare, respectiv – aceasta cred că e cea mai mare provocare. O provocare importantă în fața Guvernului este să asigure resursele necesare, să asigure o implicare plenară în procesul de armonizare a legislației”, a declarat directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza.
Experții mai spun că în paralel cu momentele de vârf, 2025 a scos la suprafață și zonele unde „viteza” devine risc: transparență, consultări publice de calitate și previzibilitate.
„Eu cred că principala discrepanța și provocare pentru noi, ca societate, este tot ce înseamnă guvernanța economică. Avem multe instituții publice unde încă există probleme la capitolul conflicte de interese, politizarea banului public sau expunerea instituțiilor publice la diferite interese obscure”, a menționat directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor.
Pe 6 octombrie, Republica Moldova devine parte operațională a Zonei Unice de Plăți în Euro – SEPA. Tot în acest an, autoritățile anunță eliminarea tarifelor de roaming în Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2026.
Totodată, la 4 noiembrie, Comisia Europeană publică Raportul de Extindere 2025, care arată că Republica Moldova a înregistrat cele mai mari progrese într-un singur an dintre statele candidate, în pofida amenințărilor hibride.
„Republica Moldova a progresat cu viteză accelerată, și-a aprofundat semnificativ cooperarea cu Uniunea Europeană în ciuda amenințărilor hibride continue și încercărilor de a deturna țara de la parcursul european. Republica Moldova a înregistrat cele mai mari progrese într-un singur an dintre toate țările candidate”, a declarat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.
Odată cu publicarea raportului, urmează și o atenționare de la Bruxelles: nu există aderare fără stat de drept.
„Nu vom face rabat și nu vom oferi scurtături. Aderarea la Uniunea Europeană rămâne un proces corect și dur, bazat pe meritocrație”, spune Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.
Raportul subliniază însă și restanțele Chișinăului: justiția, combaterea corupției, capacitatea administrativă. Experții spun că pe lângă temele menționate în document, Republica Moldova rămâne încă un stat vulnerabil la interferențe străine.
„Tot ce înseamnă protejarea spațiului informațional, securizarea Republicii Moldova față de amenințările din afară, dar și abordarea vulnerabilităților interne pe care noi le avem este o prioritate”, a declarat directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza.
Pe 7 noiembrie, Chișinăul este vizitat de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care reafirmă sprijinul pentru extinderea Uniunii Europene. Tot atunci a fost lansat oficial Biroul permanent al Parlamentului European, la Chișinău.
„Extinderea este o soluția avantajoasă pentru ambele părți și noi salutăm ceea ce a zis doamna comisara Kos. Noi vom saluta orice fel de măsură care ar permite să continuăm acest progres”, a subliniat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Blocajul politic legat de poziția Ungariei față de negocierile cu Ucraina întârzie deschiderea oficială a negocierilor politice. În acest context, Republica Moldova și Comisia Europeană avansează pe dimensiunea tehnică.
Astfel, pe 15 decembrie, la Bruxelles, este anunțată începerea discuțiilor la nivel tehnic între Republica Moldova și Comisia Europeană pe trei din cele șase grupuri de capitole de negocieri pentru aderare la UE: valori fundamentale, piața internă și relații externe.
Potrivit autorităților, procesul este o etapă intermediară crucială care pregătește terenul până când blocajul politic legat de Ucraina, menținut de Ungaria, va fi depășit. În același timp, guvernul recunoaște că urmează o monitorizare minuțioasă, cu raportări lunare pe reformele-cheie.
„Începând cu luna ianuarie, Comisia ne va prezenta care sunt aceste reforme prioritare pe care urmează să le parcurgem în paralel cu toate reformele care deja noi le avem incluse în programul național pentru aderare. Iar după prezentarea aceste reforme cheie, colegii din instituțiile publice urmează să raporteze asupra progresului ce ține de implementarea acestor priorități cheie. Raportarea va avea loc lunar”, a menționat vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.
În toamnă a fost o schimbare importantă de context diplomatic: Iwoina Piorko își începe oficial mandatul de ambasadoare a Uniunii Europene la Chișinău. Diplomata poloneză, Iwona Piórko, l-a succedat în funcție pe Jānis Mažeiks, care a condus misiunea diplomatică din septembrie 2021 până în august 2025.
Totodată, spre finalul anului, Guvernul actualizează Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029. Documentul stabilește pașii de reformă pentru următoarea etapă a negocierilor cu Uniunea Europeană.
Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE în 2014. Pe 3 martie 2022, Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. În urma recomandării Comisiei din noiembrie 2023, Consiliul European a decis în decembrie 2023 să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova.
