Într-un interviu pentru europalibera.org, Postica a fost întrebat despre temerile exprimate la Comrat, potrivit cărora Chișinăul ar încerca să influențeze politic procesele electorale din Găgăuzia. Oficialul a declarat că orice organ electoral este autonom în activitatea sa, transmite Ultimelestiri.md.
„Chiar dacă membrii CEC sunt numiți inițial după criterii politice, fiecare depune un jurământ prin care se obligă să respecte legislația electorală și Constituția. Aceeași situație este valabilă și pentru colegii din Găgăuzia. Atât timp cât respectă legea, nimeni nu poate interveni pentru a-i forța să adopte anumite decizii”, a explicat vicepreședintele CEC.
Potrivit lui, suspiciunile că Chișinăul sau alte capitale ar interveni în procesele electorale din Găgăuzia „nu sunt fondate”.
„Autonomia este respectată, dar asta nu înseamnă că autoritățile publice nu pot coopera sau semnala abateri”, a adăugat acesta.
Postica a făcut trimitere la alegerile din Găgăuzia din 2023, inclusiv la scrutinul pentru funcția de guvernator.
„Chiar dacă CEC a observat anumite abateri, a sesizat organul electoral din Găgăuzia la acea etapă. Am intervenit doar acolo unde am avut anumite competențe”, a precizat el, subliniind că „acolo unde autoritățile centrale au competențe, vor interveni”.
Referitor la termenul realist pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară, Pavel Postica a declarat că scrutinul ar putea avea loc în vara acestui an, dacă autoritățile din autonomie vor parcurge toate procedurile legale pentru desemnarea membrilor organului electoral și stabilirea datei alegerilor.
Totodată, acesta a menționat că Adunarea Populară va trebui să emită un act juridic care să clarifice supremația legislației electorale naționale asupra celei regionale, cu excepția particularităților ce țin de organizarea scrutinului regional.
În ceea ce privește sistemul electoral din Găgăuzia, care este unul majoritar, cu 35 de circumscripții uninominale – fiecare circumscripție alegând câte un deputat în Adunarea Populară – vicepreședintele CEC a declarat că „nu există sisteme electorale perfecte”.
„Fiecare are avantaje și dezavantaje. Principala problemă pe care o văd este neuniformitatea circumscripțiilor electorale. Nu fiecare vot are aceeași pondere”, a explicat Postica.
El a oferit drept exemplu existența unor circumscripții cu aproximativ 400 de alegători care aleg un deputat, în timp ce în alte circumscripții, cu peste 5.000 de alegători, este ales, de asemenea, un singur deputat.
„Acesta este principalul dezavantaj al sistemului majoritar”, a subliniat oficialul.
Întrebat dacă acest lucru ar însemna că ar trebui să fie mai puțini deputați în Adunarea Populară, Pavel Postica a precizat că nu neapărat.
„Dacă ar fi respectată strict norma de cel puțin 5.000 de alegători pentru un deputat, atunci Adunarea Populară ar avea aproximativ 26-27 de membri. Dar atâta timp cât legea prevede 35 de deputați, acest lucru trebuie respectat”, a conchis vicepreședintele CEC.
