Potrivit CEC, argumentarea deciziei autorităților electorale se bazează pe hotărârile Curții Constituționale care menționează despre esența unui referendum consultativ și anumte că „sunt supuse referendumului consultativ problemele de interes naţional, în scopul consultării opiniei poporului asupra unor astfel de probleme şi adoptării ulterioare, de către autorităţile publice competente, a unor hotărâri definitive”, transmite Ultimelestiri.md.
Prin urmare, formularea textelor supuse referendumului trebuie să asigure o liberă formare a voinţei electoratului și să permită înţelegerea clară a textului propus spre examinare celor chemaţi să participe la referendum, dar şi a consecinţelor votului lor.
La fel, potrivit Codului de bune practici în materie de referendum, se recomandă ca problema supusă votului trebuie să fie clară, iar alegătorii să fie informați cu privire la efectele referendumului.
În acest sens, CEC a constatat că inițiatorii referendumului intenționează să consulte opinia cetățenilor Republicii Moldova, fără a specifica exact care sunt consecințele votului lor.
„Este clar că un referendum consultativ nu poate genera efecte juridice. Totuși, un referendum republican consultativ nu este doar un sondaj de opinie și alegătorii urmează a fi informați, de la etapa de colectare a semnăturilor, care vor fi consecințele referendumului. Altfel, alegătorii pot fi manipulați și implicați într-un proces fără o finalitate juridică și fără consecințe, deoarece nu este clar care este autoritatea publică căreia vor fi prezentate rezultatele referendumului și care ar trebui să fie acea hotărâre definitivă ce ar urma să fie adoptată de entitatea responsabilă ca urmare a desfășurării referendumului”, susține CEC.
Un alt argument de respingere a cererii a servit faptul că un referendum popular nu este o soluție constituțională pentru dizolvarea Parlamentului și nici nu poate servi drept argument juridic pentru a forța Președintele să dizolve Parlamentul. La acest capitol, Curtea Constituțională a reţinut că: „În logica reprezentării libere, mandatul parlamentarului este irevocabil: alegătorii nu pot să-l facă să înceteze prematur şi practica demisiilor în alb este interzisă. Alegătorii nu pot, prin urmare, să-şi exprime nemulţumirea faţă de modul în care un ales şi-a îndeplinit misiunea decât prin refuzul acordării voturilor lor atunci când acesta solicită realegerea”.
La fel, Comisia a notat că membrii grupului de inițiativă au admis și erori procedurale. Astfel, scopul desfășurării referendumului consultativ nu este indicat expres și nu a fost aprobat în termeni preciși de către inițiatori, constituind un viciu procedural. Referitor la data preconizată pentru desfășurarea referendumului, acest aspect nu este indicat sub nicio formă și nici nu poate fi dedus din documentele prezentate.
Prin urmare, acest viciu de procedură admis de inițiatori nu permite Comisiei să examineze aspectul privind termenul acordat pentru colectarea semnăturilor și nici Parlamentului și Ministerului Finanțelor previzibilitate pentru eventuala planificare a resurselor financiare necesare organizării referendumului.
Cu privire la acuzațiile președintelui biroului executiv al grupului de inițiativă aduse autorității electorale, inclusiv în ședința publică din 9 aprilie, referitoare la procesul de examinare a documentelor aferente cauzei și redactarea proiectului de hotărâre, CEC respinge orice ingerință în activitatea sa, declarându-se și în continuare ca fiind o instituție transparentă, profesionistă și independentă în luarea deciziilor.
Mai mult, în cadrul ședinței, cu titlu de excepție și pentru a preveni manipularea opiniei publice, reprezentanților grupului de inițiativă a fost pus la dispoziție proiectul hotărârii neredactat, prezentat de raportor în ședință.
Comisia punctează că la solicitarea membrilor de a prezenta documentele obținute înaintea examinării subiectului în ședința CEC și de a le anexa la dosarul administrativ, președintele biroului executiv al grupului de inițiativă, a acceptat declarativ în ședință să le transmită autorității pentru anexare la dosarul administrativ. Comisia regretă că declarațiile publice formulate în ședință de către președintele biroului executiv nu au fost confirmate prin fapte, iar documentele, prezentate de el public, ca fiind scurgeri de informații, nu au fost oferite Comisiei pentru anexarea la dosarul administrativ.
În context, fiind în preajma unui nou scrutin, Comisia Electorală Centrală cheamă toți subiecții electorali să dea dovadă de responsabilitate politică și să nu atragă instituția în jocuri politice.
Rita Lefter-Simașco, membra CEC, a precizat că scopul și efectele desfășurării referendumului consultativ nu este indicat expres și nu a fost aprobat de către inițiatori, constituind un viciu procedural.
Totuși, acesta poate fi dedus din intervențiile participanților incluse în procesul verbal, dar și din întrebarea propusă consultării în cadrul referendumului. Astfel, rezultă că scopul final al referendumului este provocarea și organizarea alegerilor parlamentare anticipate
