De câțiva ani, necesitatea extinderii aeroportului este un subiect recurent în spațiul public, fiind organizate chiar și forumuri dedicate acestei teme, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirionline.md.
Cu toate acestea, până în prezent, preocuparea principală a autorităților în ceea ce privește dezvoltarea AIC s-a rezumat la organizarea unei licitații pentru spații comerciale și restaurante. O abordare care contrastează flagrant cu nevoile reale ale acestui obiectiv strategic.
În contextul în care Agenția Proprietății Publice (APP), instituția responsabilă de administrarea proprietăților de stat, nu a reușit să livreze rezultatele așteptate, competențele privind atragerea chiriașilor de la AIC au fost transferate către Agenția de Investiții. Totuși, această mutare ridică semne serioase de întrebare.
Agenția de Investiții este percepută de mulți drept un instrument politic al guvernării PAS, având în trecut un rol controversat în măsuri care au vizat închiderea unor televiziuni de opoziție. Implicarea sa în licitația de la AIC generează îndoieli justificate privind transparența și imparțialitatea acestui proces.
În loc să funcționeze ca o entitate menită să atragă investiții strategice, Agenția de Investiții pare să fie subordonată unor interese politice. Deciziile luate de această instituție sunt văzute adesea ca simple execuții ale directivelor venite de la conducerea partidului, ceea ce afectează grav credibilitatea și eficiența sa. Această situație riscă să descurajeze investitorii străini, care se confruntă deja cu o percepție de instabilitate și lipsă de profesionalism în gestionarea afacerilor din Republica Moldova.
Investitorii străini în alertă
Un alt aspect îngrijorător este impactul asupra mediului de afaceri. Agenția de Investiții a demonstrat prin deciziile sale anterioare că poate acționa rapid și netransparent, generând incertitudini și panică în rândul antreprenorilor. În acest context, implicarea sa în licitația de la AIC nu doar că subminează încrederea în proces, dar afectează și imaginea generală a Republicii Moldova ca destinație pentru capital străin.
Oportunități regionale pierdute
În timp ce la frontiera Republicii Moldova, în România, zonă Schengen pe cale aeriană, curând și terestră, autoritățile investesc semnificativ în extinderea și modernizarea infrastructurii aeroportuare, Chișinăul rămâne blocat în lupte administrative pentru chioșcuri și restaurante. De ce, în acest context, Aeroportul Internațional Chișinău încă nu dispune de un sistem de aterizare sigur în condiții de ceață? Unde sunt investițiile promise de Andrei Spînu, care susținea că vor fi atrase cu sprijinul IFC și al Băncii Mondiale?
Fără o strategie clară și investiții în extinderea capacităților aeroportului, există riscul ca acesta să devină irelevant în regiune. Pasagerii ar putea prefera aeroporturi din România, mai ales dacă procedurile de trecere a frontierei sunt simplificate, iar infrastructura de transport între țări este îmbunătățită.
Licitația pentru spațiile comerciale: o problemă mai mare decât pare
Licitația pentru spațiile comerciale de la AIC este, de asemenea, o problemă majoră. Caietele de sarcini nu prevăd obligații clare pentru viitorii chiriași în ceea ce privește investițiile în infrastructura aeroportuară. Practic, singurul scop al acestei inițiative pare să fie exploatarea economică pe termen scurt, fără a oferi beneficii reale pe termen lung. După expirarea contractelor, statul riscă să primească înapoi spații uzate, care vor necesita reparații costisitoare din bugetul public.
Concluzie
Lipsa unei viziuni strategice asupra extinderii și modernizării Aeroportului Internațional Chișinău subliniază incapacitatea guvernării de a prioritiza dezvoltarea durabilă. În loc să se concentreze pe atragerea de capital pentru proiecte majore de infrastructură, autoritățile sunt preocupate de chestiuni marginale, precum alocarea de spații comerciale. Este timpul ca guvernul să-și schimbe abordarea și să pună pe primul plan interesele pe termen lung ale cetățenilor și ale economiei Republicii Moldova.
