Nelipsiți de pe masa de sărbătoare sunt crăciuneii – pâini împletite, copți cu răbdare și credință, care simbolizează belșugul și binecuvântarea. Gospodinele spun că forma și modul de împletire trebuie să fie identice, respectând tradiția transmisă din generație în generație, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvn.md.
Chiar dacă astăzi cuptoarele electrice au înlocuit vechile cuptoare de lut, femeile din sat afirmă că gustul și emoția sărbătorii au rămas aceleași.
„Înainte făceam totul la cuptorul de lut, până se albea cerul cuptorului. Acum ne-am modernizat, dar ne pregătim de Crăciun la fel ca atunci când eram copii și ajutam bunicii”, spune Tamara Damanciuc, gospodină din localitate.
Pe lângă pâine, din ajun sunt pregătite și celelalte bucate tradiționale: sarmale, baba neagră, orez cu carne și alte mâncăruri specifice zonei de nord. Preparatele sunt gătite încă din seara Ajunului, astfel încât în ziua de Crăciun să fie respectat obiceiul de a nu face focul în sobă.
„Cum să nu facem sarmale? Dacă nu le-am făcut, nu este sărbătoare”, spune Ludmila Ursu, locuitoare a satului.
Aceasta adaugă că, de Ajun, gospodinele se ajută între ele, așa cum se făcea și pe vremuri.
Un loc aparte pe masa de sărbătoare îl are grâul fiert, cunoscut și sub denumirea de colivă. Preparat cu mac, nuci și stafide, acesta este considerat prima mâncare de Crăciun și simbolizează, potrivit tradiției, trupul lui Hristos, dar și viața, credința și continuitatea.
„La ucraineni se numește cutia, la noi îi spunem simplu grâu fiert. Este prima mâncare de Crăciun și nu lipsește de pe masă”, explică Taísia Rotari, gospodină din Fântâna Albă.
În Republica Moldova, Crăciunul este sărbătorit pe 25 decembrie, pe stil nou, și pe 7 ianuarie, conform ritului vechi, iar în multe localități din nordul țării tradițiile sunt păstrate cu sfințenie.
