Alexandru Baltaga s-a născut la 14 aprilie 1861, în localitatea Lozova, județul Lăpușna, în familia preotului Ștefan Baltaga. A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău în 1883, iar ulterior a fost hirotonit preot, slujind mai bine de jumătate de secol la biserica „Sfântul Cneaz Alexandru Nevski” din Călărași, transmite Ultimelestiri.md cu referire la ziua.md.
Datorită autorității de care se bucura în rândul clerului, între anii 1903 și 1925 a fost ales în fruntea Congresului Eparhial din Basarabia, fiind supranumit „patriarhul preoțimii basarabene”.
Un capitol aparte al vieții sale îl reprezintă implicarea în mișcarea națională din Basarabia. În calitate de deputat în Sfatul Țării, Alexandru Baltaga a susținut revenirea Basarabiei în spațiul românesc, iar la 27 martie 1918 a votat pentru Unirea Basarabiei cu România.
După ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, în vara anului 1940, protoiereul Alexandru Baltaga, ajuns la aproape 80 de ani, a rămas alături de credincioșii săi. În noaptea de 31 august 1940, a fost arestat de NKVD și acuzat de autoritățile sovietice de activitate „contrarevoluționară”, fiind supus anchetelor și represiunilor.
A fost deportat în Uniunea Sovietică și a murit în detenție, în anul 1941, devenind una dintre victimele persecuției comuniste împotriva Bisericii și a elitelor românești din Basarabia.
Pentru mărturisirea credinței sale până la moarte, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în anul 2024, canonizarea protoiereului Alexandru Baltaga, cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, stabilindu-i ziua de pomenire pe 8 august.
Proclamarea locală a canonizării a avut loc la Chișinău, în august 2025, în cadrul manifestărilor liturgice organizate de Mitropolia Basarabiei.
