Potrivit Direcției comunicare și relații publice a Parlamentului, documentul a fost elaborat de Ministerul Justiției pentru eliminarea disfuncționalităților care pot apărea între momentul aplicării măsurilor procesuale de constrângere și etapa executării pedepsei. Astfel, autoritățile urmăresc să asigure coerența dintre măsurile preventive și cele de executare a pedepsei, transmite Ultimelestiri.md cu referire la bizlaw.md.
Una dintre modificări obligă instanța de judecată să dispună din oficiu anunțarea în căutare a persoanei condamnate care lipsește de la pronunțarea sentinței. Concomitent, în privința acesteia va fi aplicat consemnul.
Potrivit autorilor proiectului, măsura va reduce riscul ca persoana condamnată să profite de intervalul dintre pronunțarea sentinței și executarea pedepsei pentru a se ascunde sau a părăsi țara.
Codul penal și Codul de procedură penală vor fi completate pentru a incrimina evadarea din arest la domiciliu. În prezent, legislația penală sancționează doar evadarea din locurile de detenție.
Modificarea le va oferi organelor de drept temeiul legal pentru efectuarea percheziției persoanei imediat după constatarea încălcării. Astfel, autoritățile vor putea interveni și aplica procedurile prevăzute de lege, inclusiv măsuri speciale de investigație.
„Această inadvertență legislativă generează un vid de reglementare care împiedică aplicarea unor sancțiuni penale proporționale în cazurile de încălcare a măsurii arestării la domiciliu, afectând grav autoritatea hotărârilor judecătorești și siguranța procesului penal”, se menționează în nota de fundamentare.
Proiectul extinde și utilizarea monitorizării electronice în cazul aplicării obligației de a nu părăsi localitatea sau țara, precum și în cazul eliberării provizorii sub control judiciar.
Totodată, sunt stabilite reguli clare privind intervenția autorităților în cazul declanșării unei alerte, apariției unor defecțiuni tehnice sau deteriorării dispozitivelor de monitorizare electronică.
O altă prevedere vizează majorarea garanției depuse de organizații. În prezent, cuantumul acesteia este identic cu cel al garanției depuse de persoanele fizice și variază între 15.000 și 50.000 de lei.
Potrivit notei de fundamentare, această disproporționalitate favorizează utilizarea formală a garanției unei organizații în detrimentul garanției personale, fără a-i oferi statului suficiente garanții patrimoniale raportate la riscul ca inculpatul să se eschiveze.
După intrarea în vigoare a modificărilor, garanția depusă de organizații va fi cuprinsă între 50.000 și 150.000 de lei.
Cauțiunile vor fi gestionate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale prin intermediul Sistemului informațional automatizat „Registrul activelor infracționale confiscate”.
Documentul integrează în legislația procesual-penală și instituția consemnului, în ambele forme ale sale: consemnul de informare și consemnul la frontieră. Măsura urmărește să asigure interoperabilitatea dintre organele judiciare și instituțiile administrative.
Modificările legislative vor intra în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
