Declarațiile au fost făcute în timpul dezbaterii publice „Crucea de martir și memoria neîmplinită ale deportărilor staliniste”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, regimul sovietic considera mai multe categorii sociale drept „dușmani de clasă”, nu doar în Basarabia, ci și în alte teritorii controlate de Uniunea Sovietică. Oamenii erau trimiși în lagăre și supuși muncilor grele, iar exploatarea lor servea ambițiilor economice și militare ale regimului.
Expertul a susținut că munca deținuților din lagăre a fost integrată în procesul de industrializare accelerată a Uniunii Sovietice. În opinia sa, rezultatele acestei munci erau transformate în resurse necesare pentru achiziționarea de tehnologii din Statele Unite și din țări europene, într-o perioadă în care URSS încerca să-și reducă decalajul economic, tehnologic și științific.
Igor Boțan a amintit că zeci de mii de muncitori calificați din Statele Unite au fost aduși în URSS pentru dezvoltarea complexului militar-industrial sovietic. El a susținut că o parte din aceste eforturi economice s-a sprijinit pe exploatarea persoanelor deținute în lagăre.
„Ei au transformat munca oamenilor în întreprinderi profitabile pentru a crea un colos comunist industrial”, a declarat Igor Boțan.
Expertul a mai afirmat că Basarabia a ajuns sub controlul sovietic într-o perioadă în care o mare parte a Europei evolua deja într-o altă direcție și începuse să acorde o importanță tot mai mare drepturilor omului.
„Această palmă de pământ, Basarabia, a avut nefericirea să cadă în calea acestui tăvălug comunist”, a spus Boțan.
La rândul său, Alexandru Postica a declarat că represiunea sovietică nu a urmărit doar eliminarea elitelor locale, ci și distrugerea religiei, considerată unul dintre principalele repere ale comunităților.
Potrivit acestuia, preoții au fost executați sau deportați în Siberia, iar numeroase lăcașuri de cult au fost distruse ori transformate în depozite. Scopul, susține Postica, era îndepărtarea populației de credință și impunerea ideologiei comuniste.
„Scopul era să determine populația să nu creadă în nimic altceva decât în existența unui singur partid”, a declarat Alexandru Postica.
Acesta a legat deportările și de alte politici represive ale regimului sovietic, inclusiv de foametea din anii 1946–1947, pe care a calificat-o drept organizată și folosită pentru a forța populația să accepte colectivizarea.
Potrivit lui Postica, seceta și taxele impuse de autorități au contribuit la agravarea situației, iar presiunea exercitată asupra oamenilor urmărea slăbirea rezistenței față de regim și integrarea gospodăriilor în colhozuri.
„Sovieticii au avut nevoie de dezumanizare pentru a gestiona mai bine masele conform propriilor principii”, a afirmat acesta.
Alexandru Postica a mai susținut că, după ocupația sovietică din 1940, valorile fundamentale ale societății au fost înlocuite treptat cu ideologia totalitară.
„Valorile societății de până la ocupație erau neamul, țara, credința. După ocupația din 1940 este evident că asemenea valori nu mai erau potrivite pentru un regim totalitar”, a conchis Postica.
