Procesul a început în 2001, când Parlamentul a transmis Comisiei de la Veneția o inițiativă care viza competențele autonomiei într-un nou proiect al Legii Supreme. În martie 2002, un grup de raportori a susținut introducerea în Constituție a prevederilor Legii privind statutul Gagauz-Yeri, iar pe 25 iulie 2003, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat decizia pentru modificare a Constituției cu 76 de voturi din 101, transmite Ultimelestiri.md cu referire la realitatea.md.
Potrivit articolului 111 din Constituție, Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut juridic special, care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și inalienabilă a Republicii Moldova.
Potrivit legii, pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia sunt garantate toate drepturile, obligațiile și libertățile prevăzute de Constituția și legislația Republicii Moldova. Aici activează organe reprezentative și executive așa ca Bașcanul, Adunarea Populară, Comitetul executiv, iar pământul, subsolul, apele, regnul vegetal și cel animal, dar și alte resurse naturale aflate pe acest teritoriu sunt proprietate a poporului Republicii Moldova și constituie totodată baza economică a Găgăuziei.
Legea organică ce reglementează statutul special al unității teritoriale autonome Găgăuzia poate fi modificată cu votul a cel puțin 61 de deputați în Parlament. Proiectul de modificare a legii, ca și alte proiecte de legi care vizează UTA Găgăuzia, se va consulta prealabil cu Adunarea Populară a Găgăuziei.
Multe organizații europene de apărare a drepturilor omului, dar și istoricii consideră autonomia găgăuză drept model de succes pentru rezolvarea conflictelor etnice.
„Parlamentul a adoptat principalele prevederi ale acestei legi în calitate de prevederi constituționale, ceea ce, în opinia mea, a fost o decizie foarte importantă, din punct de vedere al consolidării stabilității și securității în sudul țării. Nu doar în autonomie, ci în general, în stat”, a menționat fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vasile Șova.
