Spak este alcătuit dintr-un birou special de urmărire penală, biroul național de investigații și instanțe speciale care se ocupă de corupție și crimă organizată. Structura sa a fost stabilită în cadrul reformei judiciare din Albania și adoptată de parlament în 2016, conferindu-i puteri constituționale pentru a lupta împotriva corupției și a criminalității organizate la cele mai înalte niveluri ale guvernului și ale societății, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Această reformă a constituției și combaterea corupției a fost o condiție prealabilă esențială pentru ca Albania să deschidă negocierile de aderare cu UE.
Procurorul-șef Altin Dumani și-a preluat funcția abia în decembrie 2022, dar activitatea începuse înainte de sosirea sa. Spak a confiscat deja bunuri și numerar în valoare de peste 100 de milioane de lire sterline în cei trei ani până în mai 2023. Înainte de înființarea Spak, existau puține cazuri de corupție care să fie urmărite penal, deoarece oamenii puteau evita acuzațiile plătind mită.
Spak se ocupă de cazuri de corupție cu valori de peste 385 de lire sterline pentru cazurile care implică funcționari publici și de 6.400 de lire sterline pentru cazuri de corupție legate de contracte de achiziții publice.
Contestarea celor influenți
Spak își stabilește în prezent un palmares în ceea ce privește acuzarea persoanelor de trafic de influență și de participare la acte de corupție. În cea mai recentă investigație a sa, care s-a încheiat în august 2023, mai mulți funcționari din cadrul Ministerului Sănătății, inclusiv ministrul adjunct, au fost acuzați de presupusa utilizare abuzivă a aproximativ 100 de milioane de lire sterline pentru achiziționarea de echipamente medicale.
Cele mai mediatizate cazuri pe care Spak le-a urmărit până la condamnarea finală îi implică pe fostul procuror general Adriatik Llalla, care a primit doi ani de închisoare pentru că și-a ascuns averea , și pe fostul ministru de interne Saimir Tahiri, care a primit trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență. În prezent, o serie de cazuri importante, printre care se numără foști primari, miniștri și un viceprim-ministru, toți așteaptă să fie judecați.
Probleme de corupție
Albania se numără printre cele mai corupte state din Europa în Indicele de percepție a corupției al Transparency International și este, de asemenea, unul dintre cele cinci state cu cele mai slabe performanțe din Europa, alături de Bosnia și Herțegovina, Serbia, Turcia și Ucraina.
Studiile efectuate începând cu sfârșitul anilor 1990 indică faptul că corupția este una dintre cele cinci mari probleme cu care se confruntă cetățenii albanezi, după șomaj, asistență medicală, securitate și educație.
Pentru a continua să abordeze această problemă de lungă durată, Spak va avea nevoie de un sprijin continuu atât pe plan intern, cât și din partea comunității internaționale.
Până în prezent, în 2022 au existat zece investigații comune cu alte țări europene, potrivit ultimului raport anual al Spak: șase cu Italia, dar numai una cu Marea Britanie, în ciuda faptului că rețelele criminale organizate albaneze au o prezență puternică pe piața britanică a drogurilor, potrivit Agenției Naționale britanice pentru combaterea criminalității.
Cât de multă corupție există în Albania?
Cetățenilor li se cere frecvent să plătească mită atunci când folosesc serviciile publice de bază. Potrivit majorității respondenților albanezi care au participat la sondajele din cadrul Indicelui de percepție a corupției al Transparency International, politica (92%), sistemul judiciar (81%), asistența medicală (80%), educația (70%), poliția (58%) și serviciile civile (52%) sunt serviciile publice despre care respondenții consideră că sunt cele mai expuse la corupție.
Corupția politică poate lua multe forme diferite, inclusiv finanțarea ilegală a partidelor, cumpărarea de voturi, patronajul politic, lobby-ul și plata de mită pentru favoruri, cum ar fi cumpărarea unui loc în parlament sau devenirea unui candidat la primărie pentru un partid politic important.
După ce a acordat Albaniei statutul de țară candidată în 2014, UE a identificat corupția ca fiind unul dintre cele cinci domenii-cheie de reformă. Între 2018 și 2021, o serie de state membre ale UE, printre care Franța, Germania, Danemarca și Țările de Jos, s-au opus prin veto deschiderii negocierilor de aderare între UE și Albania din cauza incapacității țării de a combate corupția la cel mai înalt nivel.
Cu toate acestea, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina și a recentelor acuzații de corupție și de abuz de putere formulate de Spak împotriva mai multor funcționari publici, UE a lansat oficial negocierile de aderare cu Albania în iulie 2022.
Rolul SUA și al Marii Britanii
SUA și Regatul Unit au luat, de asemenea, măsuri pentru a evidenția corupția din Albania. Ambele țări au sancționat și au interzis intrarea unui număr de funcționari publici la nivel înalt, inclusiv fostul prim-ministru și președinte, mai mulți foști miniștri, foști primari, parlamentari, judecători și procurori pentru că s-ar fi implicat în acte de corupție și ar fi subminat statul de drept și democrația în Albania – precum și o serie de oameni de afaceri.
Majoritatea anchetatorilor Spak sunt instruiți la Academia FBI din Quantico, Virginia. Marea Britanie l-a găzduit pe șeful Spak, Altin Dumani, la Londra în iulie 2023, pentru a dezvolta noi parteneriate cu Ministerul de Interne britanic și cu Agenția Națională pentru Criminalitate. Scopul este de a urmări cazuri comune împotriva rețelelor de crimă organizată și de a rupe legăturile acestora cu politicieni corupți și funcționari publici.
