Ministerul Culturii precizează, într-un răspuns pentru IPN, că procedura presupune, în funcție de categoria bunului, obținerea certificatelor de export, prezentarea actelor de proveniență, a documentelor de expertiză și a altor avize prevăzute de legislație, transmite Ultimelestiri.md.
Instituția menționează că regimul juridic al acestor bunuri este stabilit prin Legea privind protejarea patrimoniului cultural național mobil și actele normative aferente. În această categorie intră obiectele cu valoare istorică, artistică, științifică, memorială sau documentară, care beneficiază de un regim special de protecție.
Evidența și monitorizarea circulației bunurilor culturale mobile sunt asigurate de Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile din subordinea Ministerului Culturii. Acesta realizează expertizarea bunurilor și eliberează documentele necesare pentru circulația și exportul acestora.
Potrivit ministerului, obligațiile privind asigurarea, paza și conservarea bunurilor revin proprietarului, deținătorului legal sau instituției care le administrează, în funcție de situația concretă și de prevederile legale aplicabile.
Ministerul Culturii mai precizează că nu deține date despre cauze penale sau contravenționale în care sunt vizate bunuri de patrimoniu, despre cazuri de ridicare ori sechestrare a acestora, precum și despre condițiile de păstrare sau eventualele deteriorări. Instituția susține că aceste informații țin de competența autorităților implicate în procedurile judiciare și în administrarea bunurilor sechestrate.
Într-un răspuns pentru IPN, Procuratura Generală a precizat că nu poate oferi statistici generale privind numărul de cazuri în care sunt vizate bunuri de patrimoniu cultural. Instituția a menționat că informațiile despre cauze concrete pot fi făcute publice doar prin actele procesuale și comunicările oficiale emise în cadrul dosarelor, cu respectarea confidențialității urmăririi penale și a drepturilor participanților la proces.
