Potrivit raportului, ponderea datoriei sectorului public în Produsul Intern Brut (PIB) a ajuns la 39,2%, în creștere cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu anul 2024. Deși nivelul rămâne sub plafonul de 60% stabilit prin criteriile europene de la Maastricht, auditorii atrag atenția asupra tendinței constante de majorare a datoriei în ultimii cinci ani și asupra necesității unor politici prudente pentru menținerea sustenabilității financiare, transmite Ultimelestiri.md.
La sfârșitul anului trecut, datoria de stat propriu-zisă a constituit 132,8 miliarde de lei, dintre care 52 de miliarde reprezintă datorie internă, iar 80,8 miliarde de lei – datorie externă. Totodată, datoria de stat pe cap de locuitor aproape s-a dublat în ultimii ani, de la 29.600 de lei în 2021 la 55.800 de lei în 2025.
În cursul anului 2025, Republica Moldova a semnat 11 noi acorduri de finanțare și un acord de majorare a unui împrumut existent, valoarea totală a acestora fiind de aproximativ două miliarde de euro. Din împrumuturile externe debursate, în sumă de 12,2 miliarde de lei, circa 9,3 miliarde au fost utilizate pentru susținerea bugetului de stat, iar doar 2,9 miliarde de lei pentru proiecte investiționale.
Curtea de Conturi constată o schimbare de priorități în utilizarea resurselor externe, remarcând că o parte tot mai mare din împrumuturi este direcționată către acoperirea necesităților bugetare curente, și nu către investiții care să genereze creștere economică.
Raportul relevă și probleme legate de recuperarea creanțelor statului. La sfârșitul anului 2025, băncile aflate în proces de lichidare aveau datorii de circa 11,2 miliarde de lei față de Ministerul Finanțelor, însă încasările efective realizate pe parcursul anului au constituit doar 65,45 milioane de lei.
Totodată, auditorii atrag atenția asupra situației beneficiarilor recreditați, care acumulaseră datorii de aproximativ 8,5 miliarde de lei, dintre care peste 146 de milioane de lei erau restante. Un exemplu este Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, a cărei datorie a fost reeșalonată de opt ori, fără ca aceste măsuri să conducă la stabilizarea financiară a întreprinderii.
La capitolul garanții de stat, soldul acestora a constituit aproximativ 6,5 miliarde de lei. Cea mai mare parte, 4,5 miliarde de lei, este aferentă Programului de stat „Prima Casă”, iar două miliarde de lei reprezintă garanția acordată pentru împrumutul contractat de SA „Energocom” de la BERD în vederea consolidării securității energetice.
În anul 2025, statul a cheltuit aproximativ 4,3 miliarde de lei pentru deservirea datoriei publice. Din această sumă, 2,5 miliarde de lei au fost destinate datoriei interne, iar 1,8 miliarde de lei datoriei externe. Curtea de Conturi subliniază că datoria internă rămâne semnificativ mai costisitoare decât cea externă și continuă să exercite presiuni asupra bugetului de stat.
Auditorii avertizează că nerecuperarea datoriilor restante nu exonerează statul de obligația de a rambursa împrumuturile externe contractate. În lipsa recuperării banilor de la debitori, aceste obligații sunt acoperite din bugetul de stat, ceea ce poate genera presiuni suplimentare asupra finanțelor publice și poate afecta sustenabilitatea fiscală pe termen lung.
