În prezent, imobilele pentru care sunt în desfășurare proceduri judiciare au fost vândute și aparțin altor persoane. Agenția Proprietății Publice afirmă că în toată R. Moldova au apărut probleme în timpul realizării programului „Pământ”, iar unele bunuri au rămas chiar fără stăpân, așa că acum e dificilă înregistrarea lor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Anticoruptie.md.
Cum a început totul?
Constantin Borisovici și Anna Alexeevna Fucedji au muncit din anul 1984 în colhozul „Mayak”, create în satul Chirsova. În 2000, în timpul realizării programului național „Pământ”, colhozul s-a desființat. Astfel, tractoristului i s-a dat tractor, iar șoferului – mașină.
După desființarea colhozului „Mayak” au fost create patru mari întreprinderi agricole. Acestea sunt:
- SRL “Ghelir-Agro”;
- Gospodăria țărănească „Mayak-Agro”;
- Societatea cu răspundere limitată „Stapanschii Pai”;
- Gospodăria țărănească „Koinak Ivan”.
În colhozul „Mayak” au lucrat peste 2.500 de persoane. Constantin Borisovici și Anna Alexeevna Fucedji, la fel ca majoritatea angajaților colhozului, au trecut să muncească pentru întreprinderea „Ghelir-Agro”, înregistrată în 2001 de fostul președinte al „Mayak”, Ilia Sacalî. Fiecare angajat a venit la întreprindere cu cota sa de proprietate, care a fost stabilită de comisiile de privatizare.
„Ghelir-Agro”, la care s-au alăturat fermierii, avea și propriile proprietăți și terenuri, moștenite de la colhozul „Mayak”, stabilite de membrii comisiei de privatizare.
„Avem procese de judecată și nu înțelegem cum a devenit posibil ca proprietatea noastră să fie vândută cuiva, atunci când noi, la comisia de privatizare, am stabilit ce proprietate i se cuvenea fiecărui deținător de cotă, inclusiv, și am gajat proprietatea care va fi dată companiei nou înființate „Ghelir-Agro”, spune Anna Fucedji, o femeie care a avut de suferit în urma împărțirii proprietății.
Faptul că proprietatea a fost distribuită între fermieri și „Ghelir-Agro” este confirmat de fostul președinte al colhozului „Mayak” și fondatorul „Ghelir-Agro”, Ilia Sacalî. Totuși el spune că fiecare își lua bunurile pe care considera că trebuie să le dețină.
„Tractoristul lua tractorul pentru că el l-a condus, era cota lui de proprietate. Șoferul lua mașina, din același motiv. A existat o toleranță din partea consilierilor și a primăriei, a existat și asta”, spune el.
Datorii, legături de familie, proprietăți vândute „pe bănuți”
Anterior, colhozul „Mayak”, în baza Acordului de Refinanțare Nr. 13 BM din 13 noiembrie 1997, a luat un subîmprumut de la Ministerul Finanțelor sub formă de utilaje agricole și material săditor în valoare de 157.600 de dolari. Potrivit APP, creditul a fost acordat pe o perioadă de 14 ani, inclusiv patru ani perioadă de grație, însă colhozul „Mayak” nu a făcut vreo plată pentru rambursarea datoriei.
„De la colhozul „Mayak” totul a trecut la „Ghelir-Agro”, și datorii, și proprietăți, și pământ, această întreprindere a fost creată pentru a scăpa de creditori”, a confirmat ultimul președinte al colhozului, care a fondat compania „Ghelir-Agro”, Ilia Sacalî.
Pentru rambursarea împrumutului, SRL „Ghelir-Agro” a lăsat gaj la Ministerul Finanțelor, conform contractului de garanție nr. 51 din 25 septembrie 2002, imobile în valoare totală de peste 709.000 de lei.
Această listă de bunuri imobiliare includea și proprietățile atribuite familiei Fucedji și a altor fermieri care au lucrat în colhozul „Mayak”.
În iulie 2009, întreprinderea „Ghelir-Agro” a fost declarată insolvabilă și i-a fost repartizat un administrator extern, Petru Russu. Pentru a achita datoria față de Ministerul de Finanțe, s-a decis vânzarea prin licitație a imobilelor gajate, iar din gaj făcea parte și proprietatea lui Constantin Fucedji.
Pentru început, a fost selectată o companie pentru evaluarea valorii proprietății, iar mai apoi, în cadrul ședinței creditorilor cu participarea Ministerului Finanțelor, s-a decis organizarea unei licitații. După fiecare licitație, creditorii se întâlneau pentru a stabili un nou preț și pentru a negocia condițiile următoarei licitații. Au fost organizate mai multe licitații, dar unele vânzări așa și nu au avut loc, iar după fiecare licitație, prețul bunurilor imobiliare scădea.
În cadrul unei licitații directe, firma „Fitni” a cumpărat clădirea administrativă, fosta cazangerie și o cameră de uscare a prunelor, contra sumei de 360.000 de lei. Administratorul acestei companii este Veaceslav Dinicov, fiul vitreg al fondatorului „Ghelir-Agro”.
„Da, într-adevăr, fiul meu vitreg a participat la licitație, dar el era doar un angajat, director este altcineva acolo”, a spus Ilia Sacalî.
Brigada de teren nr. 2, care la fel de facto a fost trecută după familia Fucedji, a fost vândută lui Oleg Beșliaga pentru datoriile „Ghelir-Agro” față de Ministerul Finanțelor.
În 2016, această proprietate a fost răscumpărată de Savelii Dincov. Conform contractului de vânzare-cumpărare, valoarea imobilului era de 322.300 de lei, dar acesta a fost vândut utilizatorului final cu 37.500 de lei.
Cum proprietatea putea fi vândută, dacă aparținea de facto fermierilor
În documentul studiat de jurnaliștii de la Anticoruptie.md este indicat că în colhozul „Mayak”, în anul 2000, au avut loc diverse întâlniri și evenimente privind privatizarea terenurilor și proprietăților, precum și cu privire la stingerea datoriilor.
Cu toate acestea, în colhoz nu a avut loc înmânarea oficială a titlurilor de teren, stingerea datoriilor curente, a doua etapă pentru distribuirea proprietății și concluzia privind lichidarea:
„În ceea ce privește proprietatea colhozului „Mayak” din satul Chirsova municipiul Comrat, trebuie de precizat că, deși colhozul s-a alăturat programului în ianuarie 2000 și a parcurs unele etape, el nu a finalizat procesul de restructurare și nu a fost exclus din Registrul de stat al întreprinderilor în cadrul acestui program”.
„După destrămarea colhozului, comisiile de privatizare au împărțit cote-părți între toți angajații. Fiecare dintre noi a primit un document corespunzător pentru teren. Fiecăruia i-au fost alocate 1,78 hectare de teren. Nu am primit astfel de documente pentru proprietate, dar am semnat cu „Ghelir-Agro” contracte de închiriere a proprietății noastre și a terenului nostru. Nu credeam că aceasta va avea astfel de consecințe pentru noi în viitor”, spune Maria Boiceva, fostă angajată a colhozului „Mayak”, parte vătămată în rezultatul programului Pământ.
Potrivit ex-primarului și fostului angajat al colhozului Serghei Sapunji, în Chirsova împărțirea proprietății a avut loc în două etape. Dar al doilea concurs pentru împărțirea proprietății așa și nu a avut loc, deși totul a fost pregătit pentru aceasta:
„În Chirsova, a doua etapă a privatizării nu a fost finalizată, de aceea s-a întâmplat așa. Problema e într-aceea, că atunci când s-au destrămat brigăzile, și apropos președinte al comisiei era domnul Sacalî, a început furtul de proprietăți. Treceau anii, bunurile dispăreau și președintelui de colhoz nu-i era rentabil să finalizeze aceste comisii de privatizare și să fie președintele lor, pentru că pe hârtie era lista cu toate obiectele, dar în realitate toate acestea dispăruseră demult. Atunci Sacalî ne-a ignorat și a spus că nu va decide nimic. Mulți nu înțelegeau că și proprietatea este o valoare, așa că au lăsat totul la voia întâmplării”, a declarat Serghei Sapunji.
„Nu m-am gândit că va ieși în așa fel. Mă duceam permanent la primar, Îi spuneam: „Hai să ne adunăm”, el venea, dar alți lideri circulau cu mașini luxoase, ne claxonau, dar nu veneau la întâlniri pentru a soluționa această problemă. M-am adresat de mai multe ori la procuratură, la bașcan și parcă toți promiteau să ajute, dar nimeni nu a ajutat, de aceea totul a rămas așa”, a spus fostul președinte al colhozului, Ilia Sacalî.
Potrivit fermierului Constantin Fucedji, aproximativ 40 de foști angajați ai colhozului „Mayak” din Chirsova au suferit de pe urma acestei distribuiri a proprietății în timpul privatizării.
La ce etapă sunt acum litigiile pe acest caz
Litigiile se desfășoară din anul 2012, iar în 2015, Nicolai Jecov a devenit avocatul familiei Fucedji. Potrivit lui, în acest timp, fermierii au primit 13 hotărâri judecătorești în instanțe de diferite niveluri doar pe partea penală a cazului.
„Avem cauze judecătorești în două direcții: penală și civilă. Scopul cauzei penale este aducerea în judecată a funcționarului autorității cadastrale care a efectuat înregistrarea ilegală a proprietății. Iar scopul cauzei civile este anularea consecințelor acțiunilor ilegale sub forma înregistrării propriu-zise, adică restituirea proprietății proprietarilor săi”, a spus Nicolai Jecov.
Potrivit lui Jecov, problema cauzei penale ar fi nedorința procurorilor de a o examina.
„Reclamanții au depus cererea cu intenția de a atrage cadastru la răspundere penală. Cu acest scop, am insistat asupra inițierii unui dosar penal în perioada 2015-2018. În sfârșit, în decembrie 2018, am avut posibilitatea să începem procesul penal. Cu toate acestea, în scurt timp am primit de la procuratură un răspuns de încetare a cauzei. Procurorul ne respinge plângerile, de aceea noi mergem în instanță. Instanța hotărăște în cele din urmă anularea actelor și deciziilor procurorului. Apoi procurorul respinge din nou plângerea și acest ciclu se repetă. În prezent, noi am contestat acest dosar penal și din septembrie acesta se examinează în instanță. Situația se complică de faptul că Procuratura Anticorupție locală, care examinează cazul nostru, nu ne aduce la cunoștință rezultatele. În plus, judecătorul care s-a ocupat de plângerea noastră s-a transferat la Chișinău la sfârșitul anului trecut. Ultima întâlnire era programată pentru decembrie, iar momentan nu există informații despre starea actuală a dosarului”, a declarat avocatul.
Fermierii din toată Moldova s-au confruntat cu problema privatizării proprietății
Problema privatizării proprietății în timpul implementării Programului Național „Pământ”, potrivit APP, a afectat mulți fermieri din toată Republica Moldova.
„În multe cazuri, comisiile de privatizare nu au eliberat la timp Certificate de Proprietate Privată sau nu le-au depus spre confirmare la agențiile teritoriale ale Direcției Privatizare. În plus, nu au înmânat aceste certificate cetățenilor sau cetățenii le pierdeau. Drept urmare, Agenția a primit numeroase solicitări de la cetățeni care cer eliberarea sau confirmarea documentelor din dosarul privind reorganizarea întreprinderilor agricole. O nouă practică a fost introdusă pentru a soluționa această problemă. În conformitate cu Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală (art. 39, alin. 1), Secretarul Consiliul a fost împuternicit să elibereze certificate de proprietate privată. Ele confirmă dreptul de proprietate asupra cotelor-părți ale fostelor întreprinderi agricole. Acum acest proces se desfășoară cu participarea agențiilor teritoriale ale Departamentului de Privatizare în baza unui formular aprobat de Ministerul Economiei”, susțin reprezentanții APP.
O altă problemă în implementarea Programului „Pământ” a fost determinarea mărimii cotelor-părți ale activelor valorice pentru fiecare participant la privatizare. În conformitate cu Legea privind restructurarea întreprinderilor agricole în procesul de privatizare nr. 392/1999, cotele-părți nerevendicate ale activelor valorice au fost transmise în gestiunea administrației publice locale după finalizarea lichidării întreprinderii. Proprietarii cotelor nerevendicate trebuiau să depună cereri, până la 1 iulie 2001, la administrațiile locale pentru repartizarea acestora. Însă în multe localități acest proces nu a fost finalizat și în prezent o parte semnificativă a proprietății rămâne fără proprietari, ceea ce complică înregistrarea dreptului de proprietate asupra unui astfel de bun.
Persoanele care dețin cote valorice întâmpină dificultăți în înregistrarea proprietății private la oficiile cadastrale locale. Odată înregistrate, aceste cote pot fi vândute după necesitate. Pentru a rezolva această problemă, Guvernul a decis să aprobe un regulament cu privire la transformarea cotelor-părţi valorice din proprietate comună în fracţie sau procente.
Faptul că în Moldova s-au comis erori în procesul privatizării proprietății este confirmat și de ex-președintele Asociației „Forța fermierilor”, Alexandru Slusari, care a menționat că cea mai mare greșeală a programului a fost repartizarea incorectă a cotelor-părți.
„Cred că cea mai mare greșeală a programului a fost repartizarea incorectă a cotelor-părți. În loc să le distribuie chibzuit între participanți, fiecăruia i s-a oferit pur și simplu o parte în diferite obiecte – echipamente, clădiri, capital de lucru, animale etc. Eu consider că acest lucru a fost necugetat. Dacă vorbim despre împărțirea pământului, aici nu există mari obiecții. În plus, în comparație cu privatizarea industrială, țăranii au primit măcar ceva și pot vinde sau închiria acest pământ pentru a primi venituri. Distribuția proprietăților, însă, a fost incorectă. Consider că proprietatea ar fi trebuit păstrată și transferată întreprinderilor, cu limitarea dreptului de a exclude oamenii. În acest fel, ar fi fost posibilă menținerea unei baze a bunurilor care să deservească toate gospodăriile de fermieri care au primit pământ. Dar, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. Ca urmare, aproape toată această proprietate a dispărut, cu excepția câtorva clădiri și structuri, care sunt în mare parte în stare deplorabilă. Oamenii nu se simt proprietari ai acestor bunuri. Le-au transmis în folosința fermierilor care l-au folosit cum au putut, dar puțini au plătit pentru chirie. Au trecut mai bine de 25 de ani de atunci și aproape toate aceste bunuri au dispărut. Producătorii agricoli au întreținut aceste clădiri, au investit în ele bani pentru reparații și le-au folosit în activitățile lor. Totuși, din cauza numărului mare de proprietari, au apărut probleme cu înregistrarea acestora la cadastru și cu transmiterea imobilelor la balanța administrației locale. Această situație duce la dificultăți în rezolvarea chestiunii utilizării și gestionării ulterioare a acestei proprietăți. Această situație generează o întrebare serioasă: ce-i de făcut cu aceste clădiri? La urma urmei, producătorii agricoli au investit fonduri semnificative în întreținerea și dezvoltarea lor de-a lungul anilor. Acum ei sunt în situația în care aceste clădiri le-ar putea fi luate, precum și persoanelor care nu pot înregistra oficial dreptul la proprietate. Consider că aceasta este cea mai negândită și problematică parte a programului”, a declarat Slusari.
În anul 2018, specialistul din cadrul Direcției Cadastru a Agenției Servicii Publice, Valeriu Gînju, a anunțat că, potrivit unui studiu al autorităților cadastrale și autorităților publice locale realizat în anul 2007, în perioada de privatizare în masă a terenurilor și de implementare a Programul „Pământ”, au fost identificate circa 200.000 de erori în 500 de primării din 34 de raioane.
Problemele identificate țin de erori în măsurări geodezice efectuate în stadiul întocmirii unui plan topografic, erori ale lucrătorilor cadastrali la determinarea limitelor terenurilor, erori de proiectare și identificare, precum și neconcordanțe în documentația cadastrală în raport cu cerințele actelor normative. Cauza măsurărilor necalitative a fost adesea utilizarea datelor grafice de calitate scăzută.
Potrivit legislației Republicii Moldova, hotărârea consiliului local servește drept bază pentru actualizarea datelor din planul cadastral și modificarea, după caz, a suprafețelor din registrul imobiliar, precum și a datelor de identificare a titularilor de drept, înscriși în registrul imobiliar.
