De atunci, zi de zi, mor oameni, în sate izolate, în orașe transformate în ruine, în tranșee acoperite de noroi și fum. Nu e un film, nu e o poveste uitată din manuale – e realitatea unui război, la hotar cu Republica Moldova, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
În februarie 2022, Rusia, condusă de Vladimir Putin, a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina, condusă de președintele Vladimir Zelenski, după o perioadă de tensiuni și acumulări de trupe la graniță. Inițial, ofensiva rusă a vizat Kievul și alte orașe importante, dar rezistența ucraineană, susținută de livrări masive de arme din partea Occidentului, a dus la retragerea forțelor ruse și la recucerirea unor teritorii. De-a lungul anilor, luptele s-au concentrat în regiunile Donbas și sudul Ucrainei, cu schimbări frecvente de control asupra unor zone strategice.
Estimările privind victimele variază semnificativ. Bilanțul raportat până în prezent este de sute de mii de soldați decedați, precum și numeroși civili. Cifrele sunt, însă, greu de verificat. Totodată, milioane de civili au fost strămutați, iar infrastructura Ucrainei a fost grav afectată.
Războiul din Ucraina a fost un punct de cotitură în geopolitica europeană și globală. În mai 2025, conflictul continuă cu intensitate ridicată, fără o rezolvare în perspectivă apropiată.
Războiul din Ucraina a avut un impact profund asupra economiei mondiale, declanșând o serie de efecte în lanț, care se resimt la nivel global. Sancțiunile impuse Rusiei au redus drastic livrările de gaz și petrol, provocând creșteri masive de prețuri și inflație globală. Blocarea exporturilor de cereale din Ucraina a afectat securitatea alimentară, mai ales în Africa și Orientul Mijlociu.
Pentru a controla inflația, băncile centrale au crescut dobânzile, încetinind astfel creșterea economică. Lanțurile de aprovizionare au fost perturbate, iar multe companii și-au închis operațiunile din Rusia.
În același timp, a crescut competiția geo-economică, BRICS intensificând comerțul intern, iar Occidentul accelerând investițiile în energie, apărare și tehnologie.
De-a lungul conflictului, au existat multiple încercări de negociere. În martie 2025, un summit a reunit la Londra lideri internaționali, pentru a sprijini Ucraina în procesul de negociere. Cu toate acestea, Rusia a refuzat un armistițiu de 30 de zile, condiționându-l cu oprirea mobilizării ucrainene și a livrării de armament occidental.
Principiul „Nimic despre Ucraina fără Ucraina” rămâne fundamental în poziția Kievului, care insistă ca orice discuție să includă direct reprezentanți ucraineni.
Sprijinul internațional pentru Ucraina a fost esențial. Uniunea Europeană a aprobat un program de împrumut de 150 de miliarde de euro, cu scopul de a întări apărarea europeană, în contextul în care ajutorul militar american a fost redus sub administrația Trump.
De asemenea, grupul Weimar+ (Franța, Germania, Polonia, Regatul Unit, Italia, Spania și Comisia Europeană) a fost creat în februarie 2025, pentru a consolida poziția europeană în raport cu schimbările politice americane. Regatul Unit a adoptat o poziție fermă față de Rusia și Israel, aplicând noi sancțiuni și suspendând negocierile comerciale cu Israelul.
În 2025, războiul din țara vecină nu este doar un conflict regional, ci o țintă în competiția globală pentru influență între Rusia și Occident. Ucraina se află în situație dificilă: deși primește sprijin militar și economic considerabil, se confruntă cu presiuni interne și externe, ca să ajungă la o soluție negociată. În consecință, orice evoluție a războiului va avea implicații majore asupra securității europene și relațiilor internaționale.
