Republica Moldova are nevoie urgentă de sisteme anti-dronă, fie că este vorba despre bruiaj electronic sau alte tehnologii. Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, susține că în regiunea transnistreană se fabrică deja astfel de aparate folosite pentru spionaj, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării: „Știu cazuri când dronele din partea transnistreană au venit la poligonul Bulboaca și spionau. Au fost date jos cu anumite sisteme de luptă radioelectronică. Dar ei încearcă și ei se pregătesc. Noi trebuie să fim pregătiți să fim în rând cu tehnologia.”
România beneficiază de sistemul anti-dronă Merops, pus la dispoziție de Statele Unite în cadrul Parteneriatului Strategic și integrat deja în sistemul de apărare. Republica Moldova rămâne însă vulnerabilă. O soluție ar fi extinderea umbrelei de securitate.
Artur Leșcu, expert WatchDog: „Republica Moldova, așa, din punct de vedere teritorial, este cam cât un județ românesc, mai mare, și, evident, că apărarea antiaeriană românească poate să fie extinsă ca să apere și cerul deasupra Republicii Moldova, doar că mă tem că e nevoie de multă voință politică în acest sens. Acest sistem deja și-a dovedit eficiența atât pe câmpurile de luptă din Ucraina, cât și pe cele din Orientul Mijlociu. Noi putem doar să visăm. Republica Moldova poate doar să viseze și poate, cumva, în această tendință, să încercăm să ne gândim și la germenii industriei proprii de apărare antiaeriană.”
Pe lângă dotarea tehnică, securitatea națională depinde și de resursa umană. Inițiativa Ministerului Apărării privind introducerea instruirii militare obligatorii pentru bărbații care nu au satisfăcut serviciul militar a fost salutată de experți. Rezerva mobilizabilă este de aproape 50 de mii de persoane și este formată exclusiv din foști militari în termen.
Nicolae Negru, comentator politic: „E adevărat că opoziția va striga că ne pregătim de război și așa mai departe, dar neutralitatea nu înseamnă, avem exemple, nu înseamnă că trebuie să stai, ai pus mâinile, le-ai încrucișat și aștepți când va veni cineva să te lovească și să spui că, păi, noi suntem neutri, de ce ne-ați lovit? Am putea fi loviți fără să ne întrebe cum suntem.”
Potrivit Ministerului Apărării, proiectul nu presupune o mobilizare generală, ci introducerea treptată a unei instruiri militare de bază pentru cetățenii cu vârste între 18 și 55 de ani, astfel încât aceștia să poată acționa în situații de criză. În paralel, autoritățile intenționează să promoveze educația patriotică în școli, în colaborare cu Ministerul Educației.
