Nu este vorba despre o afirmație izolată. Raportul Centrului de Informații GENDERDOC-M privind situația drepturilor persoanelor LGBTI+ în anul 2025 documentează numeroase declarații politice, materiale electorale, postări online, site-uri și mesaje false prin care integrarea europeană a fost asociată cu presupusa legalizare a căsătoriilor între persoane de același sex, „schimbarea sexului copiilor”, „distrugerea familiei tradiționale” și impunerea unei așa-numite „agende LGBT”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
De unde pornește afirmația?
Narațiunea potrivit căreia UE ar impune legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex a fost răspândită prin articole de presă, declarații politice și postări pe rețelele sociale.
Un exemplu este material publicat de portalul românesc „Național”, cu titlul „Intrarea Republicii Moldova în UE, condiționată de legalizarea căsătoriilor LGBT”.
Tema a fost folosită și politic. În aprilie 2024, pe site-ul fostului Partid Politic Șor a fost publicat un material cu titlul „Ilan Șor: Moldova este o țară cu valori tradiționale, nu are nevoie de parade gay europene”.
În septembrie 2024, Jurnal.md a scris că Marina Tauber și Evghenia Guțul au răspândit falsuri despre integrarea europeană, inclusiv afirmația că UE „vrea să ne impună LGBT”.
Un alt exemplu este discursul fostului președinte Igor Dodon, care a calificat protecția juridică a cuplurilor de același sex drept promovare a unor „valori străine”.
Falsuri prezentate drept comunicări oficiale
În alte cazuri, autorii dezinformării au încercat să imite comunicarea instituțiilor publice, pentru ca mesajele să pară autentice.
În aprilie 2025, mai mulți jurnaliști și activiști din Republica Moldova au primit un e-mail transmis de pe adresa „mihai.mitu@mfa-moldova.com”, care se prezenta drept o comunicare a Ministerului Afacerilor Externe cu privire la legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex în contextul integrării europene.
Ulterior s-a stabilit că mesajul nu fusese emis de Ministerul Afacerilor Externe și că identitatea unui oficial fusese utilizată în mod fraudulos.
Un mecanism similar a fost folosit în septembrie 2025, când pe Telegram a fost promovat site-ul „lgbtmoldova.support”, prezentat drept platforma unui presupus program oficial de sprijin pentru persoanele LGBT, realizat cu susținerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Site-ul s-a dovedit a fi fals.
Ce condiții trebuie să îndeplinească un stat pentru aderarea la UE?
Procesul de aderare este bazat pe criteriile de la Copenhaga și pe preluarea legislației europene, cunoscută drept acquis comunitar. Un stat candidat trebuie să demonstreze că are instituții democratice stabile, respectă statul de drept, drepturile omului și protejează minoritățile, dispune de o economie de piață funcțională și are capacitatea de a aplica normele Uniunii Europene.
Legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex nu figurează printre criteriile de aderare și nu reprezintă o condiție pentru intrarea în Uniunea Europeană.
Ce se întâmplă când documentele UE sunt scoase din context?
O altă metodă de manipulare constă în atribuirea de prevederi inexistente unor documente europene reale.
După publicarea Strategiei Comisiei Europene pentru egalitatea LGBTIQ+ 2026-2030, mai mulți politicieni și formatori de opinie din Republica Moldova – printre care Gheorghe Costandachi, Stela Coșeliuc, Tatiana Crețu și Vlad Filat – au susținut, fără temei, că documentul ar permite copiilor să-și schimbe sexul la orice vârstă, fără evaluare medicală sau acordul părinților, și că UE ar bloca finanțările statelor care nu se conformează.
Potrivit raportului GENDERDOC-M, aceste afirmații denaturează strategia: documentul vizează combaterea discriminării și a violenței, nu modificarea legislațiilor naționale privind căsătoria sau familia, domeniu care rămâne de competența fiecărui stat membru. În UE coexistă state cu căsătorii între persoane de același sex, state cu parteneriat civil și state fără nicio formă de recunoaștere legală.
Ce spune legislația Republicii Moldova?
Constituția Republicii Moldova, adoptată în anul 1994, stabilește la articolul 48 că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie. Totodată, Codul familiei, adoptat în anul 2000, prevede că numai căsătoria încheiată la organele de stare civilă produce drepturile și obligațiile juridice ale soților.
Aderarea la Uniunea Europeană nu modifică automat Constituția sau Codul familiei și nu înlocuiește autoritățile naționale în procesul legislativ.
Discursul anti-LGBT în cifre
Promo-LEX a documentat, în perioada electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 2024, 244 de cazuri de discurs de ură. Dintre acestea, 57 au vizat persoanele LGBTQI+.
Într-o singură perioadă de monitorizare preelectorală din 2025, cuprinsă între 21 iulie și 19 august, au fost identificate cel puțin 233 de cazuri de discurs de ură. În 35 dintre cazuri, criteriul a fost orientarea sexuală și/sau identitatea de gen, iar 33 au vizat direct persoanele LGBT.
Mesajele respective au generat peste 2,5 milioane de vizualizări. Potrivit raportului, într-o singură lună din 2025 s-au înregistrat aproximativ 54% din numărul total de cazuri documentate pe întreaga perioadă electorală din anul 2021. Mai mult, aceste narative nu influențează doar percepția publicului asupra integrării europene, dar și stigmatizează un grup vulnerabil. Raportul documentează inclusiv amenințări directe cu violență, apeluri la „curățarea” țării de persoanele LGBT, mesaje privind „distrugerea” sau „uciderea” acestora și numeroase cazuri în care politicienii nu s-au delimitat de asemenea afirmații.
Concluzie
Analiza legislației Republicii Moldova, a criteriilor de aderare și a cazurilor de dezinformare documentate în anul 2025 arată că afirmația potrivit căreia Uniunea Europeană va obliga Republica Moldova să legalizeze căsătoriile între persoane de același sex este falsă. Dreptul familiei rămâne, în principal, în competența statelor, iar o eventuală modificare a definiției căsătoriei ar presupune o decizie internă și parcurgerea procedurilor prevăzute de legislația națională.
Raportul GENDERDOC-M arată, în schimb, că această narațiune este utilizată repetat în discursul politic, în campaniile electorale și în operațiuni de dezinformare. Ea este asociată cu teme precum protecția copiilor, religia, familia, suveranitatea și pierderea identității naționale, pentru a provoca teamă și a prezenta integrarea europeană drept o amenințare culturală.
