Roza Aristari, locuitoare a cartierului, își împarte gospodăria cu fiica, fratele cu dizabilități și părinții în vârstă. Fără apă la robinet, întreaga familie depinde de bunăvoința unei vecine, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvn.md.
„La noi drumul lasă de dorit, canalizare nu am, la noi aici apă nu este, iau de acolo de la vecina mea”, spune Roza Aristari, locuitoare a mun.Soroca.
Zilnic, Roza cară până la patru căldări de apă. Efortul este fizic epuizant.
„Foarte greu îmi este să aduc, mama mea mai bine de 10 ani aduce apă cu căldările, dar deja nu mai poate, eu la fel nu mai pot, mă doare spatele, este foarte greu, mai ales iarna este greu să aducem „apă” ”, a mai adăugat Roza Aristari.
Apa este folosită pentru gătit, spălat și curățenie, iar cea uzată este aruncată direct în drum. În lipsa canalizării, acest gest reflectă o realitate dură. Femeia spune că a mers de două ori la primărie, unde a depus cereri pentru conectarea la apă. Răspunsurile primite au fost promisiuni, dar fără acțiune concretă.
„De două ori am fost deja la primărie, am scris cerere că nu avem apă, fratele este invalid, pensie mică, ei parcă ne aud, dar parcă nu ne aud, ne promit și nimic nu mai fac. Nu avem unde spăla, doar cu mâna, mașină de spălat rufe nu avem, mulțumesc Domnului de această gospodină, vecina noastră care ne dă apă, mulțumesc ei, Domnul nu ne lasă”, mărturisește locuitoarea.
Pe lângă lipsa apei și a sistemului de canalizare, oamenii din cartier vorbesc și despre problema salubrității, drumurilor proaste și lipsa iluminatului stradal.
„Ați văzut ce gunoi este acolo? Cât de multe deșeuri sunt acolo, nimeni nu strânge să ne pună niște urne acolo pentru deșeuri. Vedeți singuri ce fel de drumuri avem, nimeni nu face drumul aici, nici nu mai știu de câți ani nimeni nu face nimic, nici nu vrea nimeni să audă.”
„– Gunoiul unde îl duceți? La râpă acolo îl duc. Apa merge și ne spun că e canalizare, cât am rugat, cât am scris și cât au venit și au spus, dar fără rezultat, măcar să vină și să spună că o să facem, dar așa nimic.”
Primara municipiului Soroca, Lilia Pilipețcaia, ne-a vorbit că problemele cu care se confruntă comunitatea romă, sunt cunoscute, dar și că sunt prevăzute proiecte pentru infrastructura de bază.
„Administrația Publică Locală deci este foarte deschisă, nu doar pentru etnii, atunci când administrațiile sunt deschise, atunci se trăiește bine în comunitate și aici vorbesc eu despre proiectul care urmează în imediatul timp a fi implementat, vorbim aici despre extinderea canalizării în două sectoare a municipiului Soroca”, zice Lilia Pilipețchi, primara municipiului Soroca.
Accesul la servicii publice nu e un privilegiu. E un drept. Iar acest drept încă e o promisiune neîmplinită pentru sute de femei rome din Soroca, recunoște Svetlana Imanderdeeva, mediatorii comunitari din Soroca. Ea spune că în în ultimii ani, se implementează proiecte pentru a îmbunătăți situația, dar că sunt insuficiente.
„Curățenie în primul rând, s-a făcut aici un drum pe strada Igor Mânăscurtă, ce se poate din proiecte, se face, dacă vor mai fi proiecte se va mai face aici cu drumuri la romi, aici în deal la romi sunt foarte rele drumurile. Dacă am câștiga noi proiecte ar fi foarte bine, canalizarea nu toți au”, menționează Steliana Imanderdeeva, mediatoare comunitară.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, în 2023, doar 47,2% dintre localitățile din regiunea de Nord aveau acces la sistemele publice de apă, comparativ cu 91,4% în Chișinău. Diferențele regionale accentuează inegalitățile și afectează grav coeziunea socială.
