În permanență mișcare – așa sunt celulele albe eficiente. Altfel spus, acesta este răspunsul corect al sistemului imunitar, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
Celulele albe, numite limfocite T, se educă în glanda numită timus. Alte celule albe, numite limfocite B, sunt educate, la început, în măduva osoasă. Urmează a doua etapă a educației imunitare, care se petrece în ganglionii limfatici. Aceștia sunt peste tot; doar gâtul are peste 200. Aici, celulele albe își definitivează educația. Știu ce să facă dacă recunosc un dușman, știu să lupte și să câștige. Dușmanul poate să fie un virus, o bacterie, o ciupercă sau o celulă malignă.
Din ganglionii limfatici, adică din limfă, celulele albe trec apoi în sânge. Ne explică membra Academiei Române, Carmen Chifiriuc, expertă în sistemul imunitar uman:
Profesor univ dr. Carmen Chifiriuc, Universitatea București:
„Circulația sanguină este cea care transportă aceste limfocite în toate țesuturile noastre, acolo unde există un semnal de ajutor. De aceea, ele sunt legate – circulația limfatică cu cea sanguină – în răspunsul inițial și în menținerea în echilibru a sistemului imunitar. Și acum ne imaginăm că atâta vreme cât stimulăm circulația limfatică și circulația sanguină, practic celulele imunitare vor putea fi transportate rapid și eficient acolo unde este un necaz în țesuturi, pentru că ele patrulează. Sângele le ajută să patruleze țesuturile noastre, apoi se reîntorc în ganglionii limfatici, e tot timpul circulația asta. Această trecere permanentă din organele limfatice în sânge este absolut dependentă și favorizată de mișcare!”
Fără mișcare, practic nu există răspuns imun competent.
Cum demonstrăm că limfa are nevoie permanent de mișcare? Stăm ore în șir pe scaun sau în picioare. Vom vedea cum se umflă picioarele și, uneori, chiar mâinile. Aceasta este dovada că sistemul limfatic suferă pentru că nu ne mișcăm. Dar nu are senzori de durere, așadar chiar dacă suferă, nu doare.
Ce înseamnă că mâinile ori picioarele își măresc dimensiunile?
Profesor univ dr. Carmen Chifiriuc, Universitatea București: „Asta înseamnă că limfa, în loc să fie în vasele limfatice, în circulația limfatică, iese în spațiile dintre celulele noastre. Circulația este sărăcită în celulele imunitare, care ar fi trebuit să fie purtate peste tot – din creier până la picioare. Ne dorim o mișcare permanentă, dar un efort moderat; acest efort moderat contribuie la menținerea celulelor imunitare într-o stare de alertă.”
Mușchii și articulațiile, supuse unui efort moderat, suferă un stres moderat. Celulele imunitare îl sesizează, activează celule pro-inflamatorii și anti-inflamatorii în același timp. Acesta este echilibrul – adică răspuns imunitar corect și instantaneu.
Rolul mușchilor în apărarea imunitară
Ne uităm și la celulele musculare. Activate de mișcare, acestea produc factori imunitari numiți miokine. Mușchii devin astfel parte din apărare.
Profesor univ dr. Carmen Chifiriuc, Universitatea București: „Sunt implicate inclusiv în reglarea răspunsului imun, în reglarea citokinelor pro și anti-inflamatorii. Și activitatea celulei musculare în sine ajută reglarea răspunsului imun.”
La fiecare 50 de minute petrecute pe un scaun, în picioare sau în pat, în timpul zilei, mergeți și mișcați-vă 10 minute. Nu contează ce fel de mișcare. Doar mișcați-vă 10 minute din fiecare oră. Așa puteți avea un sistem de apărare perfect.
