Peste 40 de tineri moldoveni din diaspora au luat parte la un atelier de olărit, unde au aflat cum erau confecționate, odinioară, vasele și obiectele de uz casnic din lut, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Am făcut o vază mică cu Nicu. A fost prima dată când m-am ocupat cu asta”, a spus unul dintre participanți.
„A fost bine, este olărit tradițional, aici în Moldova. Este interesant să vezi tehnicile folosite”, a adăugat un alt tânăr.
Meșterii le-au prezentat participanților tehnicile tradiționale și i-au îndemnat să le pună în practică.
„Le arăt ce este meșteșugul olăritului și le fac și o probă practică, în care pot și ei să încerce și să vadă care este simbolul patrimoniului nostru cultural”, a explicat unul dintre organizatori.
După atelierul de olărit, tinerii și-au testat îndemânarea și la cioplitul în piatră, un alt meșteșug tradițional păstrat în zonă.
La activități au participat și copii din satul Trebujeni, care au avut ocazia să descopere, prin exerciții practice, cum se desfășoară cercetările arheologice și antropologice.
„Aici în față avem un schelet de la un om care a trăit în regiunea rezervației în secolul al XV-lea, dar aici avem și din secolul al XIV-lea”, le-a explicat participanților antropologul Angela Simalcic.
Copiii au învățat să identifice oasele umane și au participat la reconstituirea unui schelet.
„Am asamblat un schelet, am restaurat anumite porțiuni din oase. Am examinat cu atenție fiecare oscior ca să aflăm dacă avem în față un bărbat sau o femeie, ce vârstă la deces avea, cu ce se alimenta”, a spus Angela Simalcic.
Pe lângă arheologie și antropologie, participanții au confecționat măști populare și păpuși din pănuși, au pictat și au descoperit tehnici tradiționale transmise din generație în generație.
Potrivit șefei Laboratorului de Arheologie, Angela Trubceac, proiectul se desfășoară în perioada iulie-septembrie și urmărește să-i apropie pe tineri de patrimoniul și identitatea națională.
„Proiectul nostru a început încă în luna iulie și va derula până în septembrie. Ne-am planificat să organizăm un șir de ateliere pentru copii din satele rezervației, și nu numai. Vor înțelege mai mult ce înseamnă identitatea și poate îi va ajuta să se identifice un pic și ca moldoveni”, a declarat Angela Trubceac.
Pe parcursul celor trei luni de desfășurare, peste 1.500 de elevi și tineri din R. Moldova și din diaspora vor participa la activitățile organizate în cadrul proiectului „Tinerii – făuritori de identitate”, aflat la prima ediție și implementat de Institutul de Cercetări Bioarheologice și Etnoculturale.
