Despre prioritățile noului mandat, relația cu Mitropolia Moldovei și rolul Bisericii în societatea de astăzi a vorbit Înaltpreasfințitul Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, în cadrul Interviului Telejurnalului, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
„Ca orice eveniment, a fost emoționant pentru mine. A fost pentru prima dată și, într-un fel, surprinzător. Am trăit acest moment intens, dar am simțit ajutorul sfinților români, al lui Dumnezeu și al Maicii Domnului. Am trecut acest examen, iar ceea ce urmează presupune o mare responsabilitate”, a declarat Înaltpreasfințitul Antonie despre ziua întronizării.
Mitropolitul Basarabiei a povestit că drumul său spre teologie a început în perioada studiilor la Facultatea de Medicină, când a căutat răspunsuri despre legătura dintre suferința sufletului și cea a trupului.
„În timpul studiilor la medicină am întâlnit expresia «bolnav sufletește». Atunci m-am întrebat dacă sufletul există, în ce condiții se îmbolnăvește și care este legătura dintre suferința sufletului și cea a trupului. Această căutare m-a adus la teologie.”
Referindu-se la reactivarea Mitropoliei Basarabiei, ÎPS Antonie a amintit că s-a implicat activ în procesul juridic de recunoaștere a acesteia.
„După 1992 am înțeles, studiind istoria, că multe dintre lucrurile învățate în școală au fost propagandă, nu istorie adevărată. Din 1995 m-am implicat direct în procesul de judecată și am reprezentat Mitropolia Basarabiei în toate instanțele din Republica Moldova.”
Potrivit acestuia, recunoașterea Mitropoliei Basarabiei a însemnat restabilirea unei nedreptăți istorice.
„A fost o stare de bucurie și de mulțumire, pentru că s-a făcut dreptate. Mitropolia Basarabiei fusese, într-un fel, deportată, la fel cum au fost deportați atâția oameni. Faptul că s-a făcut dreptate a fost un moment de mare bucurie.”
Întrebat despre statutul canonic al Mitropoliei Basarabiei și relația cu Mitropolia Moldovei, noul mitropolit a afirmat că disputa trebuie analizată în context istoric.
„Termenul de canonicitate a fost folosit pentru a crea impresia că noi am fi o structură venită din exterior. Din punct de vedere istoric, lucrurile stau invers. Structura Patriarhiei Ruse a apărut aici după anexarea Basarabiei din 1812. Rădăcinile noastre coboară până la propovăduirea Sfântului Apostol Andrei.”
În același timp, ÎPS Antonie spune că își dorește un dialog deschis cu Mitropolia Moldovei.
„Ne-am arătat întotdeauna deschiderea pentru dialog. Doar prin dialog putem clarifica anumite lucruri. În 1999 s-a stabilit că trebuie să se treacă de la ură și confruntare la înțelegere și colaborare. Nimeni nu are de câștigat din confruntare.”
Printre prioritățile noului mandat se numără intensificarea activităților pastorale, sociale și educaționale, precum și recuperarea patrimoniului Mitropoliei Basarabiei.
„Ne dorim să dinamizăm activitățile pastoral-misionare, social-filantropice și cultural-educaționale. Vrem să identificăm preoții martiri care au suferit în anii 1940 și 1944 și ne dorim să recuperăm, pe cale legală, patrimoniul care a fost confiscat în perioada sovietică.”
Mitropolitul a transmis și un mesaj de susținere pentru preoții care slujesc în comunitățile mici.
„Mulți dintre ei duc o muncă jertfelnică și sunt nevoiți să aibă și alte activități pentru a-și întreține familiile. Încercăm să-i sprijinim și sperăm să găsim noi modalități prin care să-i ajutăm și să-i încurajăm.”
Referindu-se la apropierea oamenilor de Biserică, ÎPS Antonie consideră că această misiune începe cu exemplul preotului și cu libertatea fiecărui om de a răspunde chemării lui Dumnezeu.
„Îndepărtarea de Biserică este și o consecință a regimului sovietic. Dumnezeu lucrează cu fiecare suflet în parte, iar fiecare om are un moment în care simte această chemare. Este un mare avantaj când această deschidere spre Hristos are loc încă din tinerețe.”
În contextul neliniștilor din societate, Mitropolitul Basarabiei spune că pacea interioară poate fi găsită prin rugăciune.
„Omul ar trebui să caute pacea lăuntrică, iar aceasta vine din relația cu Dumnezeu. Rugăciunea este dialogul nostru cu Dumnezeu. Dacă am înțelege beneficiul rugăciunii și am practica-o mai des, am simți prezența lui Dumnezeu, care este Izvorul păcii și al liniștii.”
La finalul interviului, Înaltpreasfințitul Antonie a îndemnat oamenii să pună bunătatea mai presus de orice.
„Să fim buni, pentru că atunci când suntem buni ne asemănăm cu Dumnezeu. La Judecată nu vom fi întrebați ce funcții am avut, ci dacă am fost buni sau răi. Bun poți să fii oriunde și oricând, indiferent de statutul social.”
