Consiliul Municipal Comrat a acceptat inițiativa și a votat organizarea dezbaterilor publice pe acest subiect, în ciuda opoziției venite din partea Blocului pro-rus „Victorie”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la jurnal.md.
Pe 27 iunie, Consiliul Municipal Comrat (CMC) a acceptat organizarea dezbaterilor publice cu privire la numirea unei străzi noi din această urbă în memoria Efrosiniei Kersnovski. Doar patru consilieri, reprezentanți ai Blocului pro-rus „Victorie”, condus din umbră de Ilan Șor, au votat împotrivă.
La ședința consiliului, a participat și inițiatorul acestei idei, academicianul Valeriu Pasat, care în trecut a deținut funcțiile de ministru al Apărării, director al Serviciului de Informații și Securitate și ambasador al R. Moldova în Rusia, Finlanda și Kazahstan. Printre altele, omul de știință le-a prezentat aleșilor locali și cartea Efrosiniei Kersnovski. Menționăm că anterior, în urma unei lecții despre deportări susținută de Pasat la universitatea din acest oraș, propunerea sa a fost salutată și de către primarul de Comrat, Serghei Anastasov, care a și propus includerea acestui subiect în ordinea de zi a CMC.
În cadrul ședinței, cel mai inveterat oponent al inițiativei academicianului s-a dovedit a fi Ivan Panea, un cunoscut activist pro-rus din Autonomia Găgăuză și membru al Blocului „Victorie”. Acesta a declarat că de fapt Comratul are 240 de cetățeni de onoare – „oameni mult mai demni” decât Efrosinia Kersnovski, în memoria cărora pot fi numite străzile noi. În special, consilierul a amintit despre un bărbat, care a construit mai multe obiecte în Moldova sovietică.
„Desigur, e foarte importantă această carte, pe care ați editat-o. Dar lasă primăria să o pună la noi în hol, oamenii să vină și să facă cunoștință cu ea și poate să fie organizate unele evenimente în memoria autoarei. Cred că asta va fi de ajuns, căci noi avem oamenii noștri importanți. Mai întâi de toate, trebuie să folosim numele acestora și doar pe urmă putem folosi numele propus de dvs”, a adăugat Panea.
În replică, Valeriu Pasat a precizat că până și în regiunea Moscova, unde Kersnovski nu a trăit niciodată, există o stradă care îi poartă numele.
„Acel consilier din partea lui Șor o ținea una și bună că ei au oamenii lor importanți, iar calvarul prin care a trecut Efrosinia Kersnovski nu prea contează. Am purtat cu el o discuție și după ședință. Mă tot întreba deja ce legături a avut deportata cu Comratul. Atunci l-am întrebat și eu ce legături cu Comratul au avut Lenin, Voroșilov, Ceapaev sau Budionîi, al căror nume îl poartă străzile de la ei. Mă bucur totuși că majoritatea consilierilor au votat pentru organizarea dezbaterilor publice în această privință, ceea ce ne arată că nu e cazul să tăcem și mai departe. Pentru a schimba mentalitatea actuală din unele zone, suntem obligați de istorie să aducem adevărul la cunoștința oamenilor, pentru ca toți să înțeleagă că regimul sovietic a fost unul criminal. În acest scop, e cazul să muncim zi de zi și nu doar la Chișinău, dar și în zonele de risc, nu numai în Găgăuzia, dar și în Transnistria”, a declarat Valeriu Pasat pentru Jurnal.md.
Echipa jurnal.md l-a întrebat și pe Serghei Anastasov la ce rezultat at putea ajunge dezbaterile publice în acest caz și dacă există vreo stradă nouă, fără nume, la Comrat. Edilul a dat asigurări că locuitorii orașului vor susține această idee.
„Cred că problema e ca și rezolvată. Pentru că avem atâtea străzi cu numele unor persoane care nu au făcut nimic bun pentru orașul nostru, nu cred că oamenii vor fi împotrivă să numim o stradă în memoria unei personalități cu atâta demnitate, care a luptat împotriva regimului sovietic. Avem vreo zece străzi noi și doar va trebui să o alegem pe cea care va purta numele doamnei Kersnovski”, a specificat primarul de Comrat.
Efrosinia Kersnovski este născută în 1908, la Odesa. După instaurarea puterii bolșevice, familia părinților săi s-a mutat cu traiul în satul Țepilova, raionul Soroca, unde deținea o moșie, având în vedere că tatăl său, Anton Kersnovski, criminalist de profesie, lucra la un dosar în care a fost condamnat hoțul comunist Grigori Kotovski. Au trăit în Basarabia în anii 1918-1941, timp în care tatăl ei s-a stins din viață, iar mama sa, profesoară de limbi străine, s-a refugiat în România. Efrosinia a refuzat să treacă Prutul, pentru că inițial a crezut cu multă convingere în sistemul sovietic până când a fost deportată și a trecut prin iadul din Siberia. După ce a revenit acasă, a locuit la Essentuki, în Rusia.
Valeriu Pasat a cunoscut-o la sfârșitul anului 1993, cu patru luni înainte de decesul ei. Kersnovski i-a încredințat manuscrisele ei despre anii în care a fost deportată. Fostul ministru al Apărării a pregătit cartea „Cât costă un om” în 2006, aflându-se în pușcărie, după ce a fost condamnat pe vremea guvernării Voronin la 10 ani de detenție, pentru că ar fi prejudiciat statul prin comercializarea către SUA a 21 de avioane MIG-29. După aproape trei ani de închisoare, Pasat a fost achitat, dosarul său fiind recunoscut și de CtEDO ca unul politic. Volumul Efrosiniei Kersnovski, de o calitate ireproșabilă, a apărut în 2006, la Moscova, fiind tipărit în Italia, și cântărește 10 kilograme. Cartea a fost tradusă și editată în Italia și Germania. Fiind eliberat din detenție, Pasat a fost invitat de conducerea Consiliului Europei să organizeze la Strasbourg o expoziție cu desenele deportatei și să țină o prelegere despre calvarul prin care au trecut moldovenii în timpul prigoanei staliniste. Un astfel de eveniment a avut loc și în 2018, la Iași, în cadrul Congresului Național al Istoricilor din România.
Deși a deținut mai multe funcții importante, Valeriu Pasat se ocupă din 1988 cu studierea represiunilor sovietice în Basarabia. În volumul „Cât costă un om”, el a făcut publice toate actele din arhiva KGB-ului cu privire la Eufrosinia Kersnovski.
