Reprezentanții MAI au explicat că, în prezent, activitățile de acest tip sunt reglementate fragmentar, prin legea privind întrunirile, ceea ce generează confuzii atât pentru autorități, cât și pentru organizatori. Proiectul propune definirea exactă a noțiunii de „eveniment public”, stabilirea criteriilor de clasificare și delimitarea distinctă față de întruniri, evenimente private sau tradiționale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la realitatea.md.
O noutate importantă introdusă de proiect este procedura diferențiată de notificare a evenimentelor, în funcție de riscurile pe care acestea le pot implica pentru ordinea și securitatea publică. Autoritățile, organizatorii și forțele de ordine vor avea sarcini clar repartizate în funcție de nivelul de risc evaluat.
Totodată, proiectul stabilește expres obligația organizatorilor de a asigura securitatea evenimentului, inclusiv prin angajarea agenților de securitate acolo unde este necesar. În cazul evenimentelor organizate de instituții publice, responsabilitatea revine structurilor MAI, în special Inspectoratului General de Carabinieri (IGC), care asigură menținerea și restabilirea ordinii publice.
Reglementări speciale sunt prevăzute pentru evenimentele sportive, unde IGC va deveni punct național de contact pentru competiții, în contextul riscurilor sporite generate de galerie și fluxuri mari de participanți. Proiectul include măsuri pentru prevenirea manifestărilor care instigă la ură, violență sau care pot afecta siguranța națională.
Un subiect dezbătut intens a fost cel al înregistrării video obligatorii a evenimentelor cu risc ridicat. MAI a precizat că, deși intenția a existat, mediul de afaceri a semnalat costuri disproporționate pentru montarea sistemelor de supraveghere în spații largi. Ca soluție, se propune ca obligativitatea să se aplice doar evenimentelor sportive cu risc mediu sau ridicat.
Deputatul Igor Talmazan a propus ca statul să asigure sistemele video permanente în spațiile publice unde au loc frecvent evenimente mari, pentru a nu transfera costurile asupra organizatorilor. El a argumentat că această măsură ar îmbunătăți prevenția, documentarea incidentelor și capacitatea de intervenție.
A fost ridicată și problema uniformizării terminologiei referitoare la forțele de ordine din subordinea MAI, pentru a evita ambiguități. Reprezentanții ministerului au precizat însă că delimitarea atribuțiilor între Poliție și Carabinieri este deja clar stabilită legislativ și trebuie menținută în text.
Deputatul Renato Usatîi a analizat sinteza obiecțiilor și a solicitat o revizuire tehnico-juridică suplimentară înainte de aprobarea finală, invocând necesitatea unei coerențe normative sporite și precizarea mai exactă a responsabilităților organizatorilor. S-a propus introducerea unor criterii suplimentare privind calitatea de organizator, inclusiv interdicții pentru persoanele condamnate pentru infracțiuni grave legate de siguranța publică.
În cadrul discuțiilor a fost abordată și situația practică apărută la festivalul „Absolvenților”, unde organizatorii au interzis vânzarea alcoolului în perimetrul evenimentului, însă nu au putut extinde această restricție către magazinele din vecinătate. MAI a precizat că astfel de situații pot fi rezolvate doar prin modificări legislative separate.
Președintele comisiei, Lilian Carp, a explicat procedura privind amendamentele și termenele legislative, menționând că proiectul se află în lectura a doua și nu poate fi retrimis pentru ajustări fără a relua întreg procesul legislativ. Comisia a votat unanim pentru prezentarea raportului în plenul Parlamentului pentru lectura a doua. Membrii au fost informați că, pentru proiectele aflate încă în prima lectură, termenul de depunere a amendamentelor este de 10 zile după votul din plen.
