„În contextul economic actual din România, în care trebuie să reducem deficitul și datoria publică, este important să continuăm să beneficiem de fonduri europene, care sunt esențiale pentru creșterea economică. De aceea, am susținut ca domeniile în care primim cele mai multe fonduri europene, precum agricultura și coeziunea, să fie finanțate în continuare la un nivel ridicat. În raportul votat astăzi, respingem propunerea Comisiei Europene de a aloca toate fondurile prin planuri naționale. Considerăm că domenii-cheie, precum cercetarea, bursele Erasmus+ și agricultura, trebuie să beneficieze de programe dedicate la nivel european pentru o finanțare adecvată. Sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare la UE este, de asemenea, o prioritate în viitorul buget, conform raportului adoptat de plenul Parlamentului European”, a subliniat Siegfried Mureșan, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la caleaeuropeana.ro.
În textul adoptat cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 de abțineri, deputații europeni solicită un cadru financiar multianual (CFM) semnificativ mai ambițios, care să poată răspunde așteptărilor tot mai mari ale cetățenilor UE pe fondul instabilității globale.
Plafonul actual de cheltuieli de 1% din venitul național brut al UE-27 nu este suficient pentru a face față numărului tot mai mare de crize și provocări, afirmă eurodeputații într-un comunicat. Ținând seama de retragerea SUA din rolul său la nivel mondial, cheltuielile vor trebui să abordeze războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un context economic și social extrem de dificil, un decalaj în materie de competitivitate, precum și agravarea crizei climatice și a biodiversității, adaugă aceștia.
„Nu” planurilor naționale unice
Parlamentul respinge ideea Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare și reziliență ce prevede „un plan național pentru fiecare stat membru”. În schimb, deputații solicită o structură care să asigure transparența și responsabilitatea parlamentară și implicarea autorităților regionale și locale și a tuturor actorilor relevanți. Rezoluția reafirmă, de asemenea, rolul politicii de coeziune în aprofundarea pieței unice, în reducerea inegalităților și în combaterea sărăciei.
Competitivitate și apărare
Deputații consideră că „fondul pentru competitivitate” propus – care ar fuziona mai multe programe existente – este inadecvat. În schimb, aceștia solicită un fond nou, specific, conceput pentru a mobiliza investițiile private și publice prin mecanisme de reducere a riscurilor sprijinite de UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, spun aceștia, dar acest lucru nu trebuie să submineze cheltuielile sociale și de mediu sau politicile de lungă durată.
Simplificare, flexibilitate și statul de drept
Următorul buget pe termen lung trebuie să reducă birocrația inutilă pentru beneficiari, dar nu trebuie să acorde Comisiei o marjă de manevră mai mare fără controlul democratic al Parlamentului. Un buget mai simplu trebuie să fie un buget mai transparent, spun eurodeputații.
Flexibilitatea cheltuielilor este, de asemenea, esențială – capacitățile de răspuns în situații de criză trebuie să fie integrate în bugetul fiecărui domeniu de politică, iar flexibilitatea ajutorului umanitar ar trebui să fie limitată. Următorul buget ar trebui să includă două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru alte provocări neprevăzute.
Eurodeputații insistă asupra faptului că accesul la fonduri trebuie să fie condiționat de respectarea valorilor UE și a statului de drept și pledează pentru un mecanism de condiționalitate inteligent pentru a evita penalizarea beneficiarilor pentru acțiunile guvernelor lor.
Rambursarea datoriei și împrumuturile comune
Deputații insistă asupra faptului că rambursarea costurilor de împrumut ale NextGenerationEU nu trebuie să pună în pericol finanțarea pentru prioritățile-cheie ale UE.
Aceștia solicită o separare clară între rambursarea datoriilor și cheltuielile programului financiar și îndeamnă Consiliul să adopte noi surse reale de venituri. Împrumuturile comune sunt considerate un instrument viabil pentru abordarea crizelor la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea.
Raportul votat astăzi setează prioritățile bugetare ale Parlamentului înainte de prezentarea proiectului de buget multianual al UE 2028-2034, ce urmează a fi publicat de Comisia Europeană în luna iulie.
După prezentarea oficială a proiectului de raport, vor urma negocierile bugetare, Parlamentul European urmând să se asigure că prioritățile votate astăzi sunt incluse în forma finală a bugetului multianual.
