„Pasiunea pentru broderie a venit încă din copilărie, de la mama mea. Încă de mică, văzând cum ea brodează, evident că nu a brodat cămăși naționale, dar a brodat cearșafuri, draperii și prima mea lucrare a fost niște coșuri de pernă. Ca o mică zestre. De fiecare dată când brodez, o am pe mama alături și în suflet. Ca o amintire și un îndemn că pot face cu mult mai mult”, spune Liuba Eremia, transmite Ultimelestiri.md cu referire la jurnaltv.md.
Prima ie a brodat-o acum zece ani. Totul a început de la un simplu experiment: de a transfera un desen de pe foaie pe pânză. Acum are de lucru la școală, dar imediat ce se ivește un pic de răgaz, scoate broderia din geantă.
„Pot chiar și în timpul orelor, dacă am un ochi liber – iarăși mă apus de brodat. Broderia este permanent cu mine în ghiozdan și de aia nu pot să spun că am timp liber și nu am broderia cu mine”, a menționa profesoara.
Ceea ce a învățat pe parcursul anilor, meșterița le transmite elevilor săi, iubitori de frumos.
„Cu copiii, când avem arta acului, învățăm tipurile de cusături. Începem de la cele mai simple cusături ca să ajungem la cele mai complicate, dar combinăm cinci tipuri de cusături sau patru tipuri. Am o fetiță care deja a început prima altiță. Merge bine, lucrează curat, atent, dornic. Mi-a spus: „Doamna Liuba, dacă nu reușesc anul acesta, pot să continui la anul?” Până în clasa a IX-a cât ne vedem, terminăm două, nu doar una”, mai spune Liuba Eremia.
Broderia este un lucru migălos, spune meșterița, membru al comunității „Șezătoarea Basarabiei”.
„Această cămașă a mea este realizat timp de doi ani. Doi ani, pentru că mai întâi am realizat altița. Trebuia să fac în creț ca să se potrivească bine. Este o tehnică folosită: două fire la un singur fir. Este foarte complicat. Între timp am pornit o altă lucrare. Prin asta ne transmitem istoria, prin asta transmitem dragostea și arta”, menționează profesoara.
