Miercuri, premierul, în cadrul ședinței guvernului, a lansat din nou acuzații la adresa unor magistrați, fapt criticat de Asociația Judecătorilor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Deschide.md.
Aceste discuții au la bază câteva decizii ce-l vizează pe Anatolie Blonschi, unul dintre figuranții în dosarul furtul miliardului, dar și un apropiat al lui Vladimir Andronachi, Vladimir Plahotniuc, Alexandru Stoianoglo și al altor persoane inculpate în același dosar, iar mai recent și al fostului judecător Oleg Sternioală.
Toate deciziile luate, dar și cele ce vor urma, par a fi parte a unui plan gândit și pus în aplicare de grupări afiliate lui Plahotniuc și Șor, cu influență în mediul judecătoresc. Subiectul dat a fost discutat public în repetate rânduri de președintele R. Moldova, premierul și președintele Parlamentului. Aceștia au comunicat de fiecare dată despre acțiuni ale judecătorilor corupți care se opun reformei în justiție și proceselor de vetting.
Cert este faptul că, în scurt timp, mai mulți judecători vor primi scrisorile de la Comisia de Vetting pentru a începe procesul de verificare. Mulți magistrați cunosc acest lucru și așteaptă ca procesul de vetting să înceapă pentru a-și depune cererile de demisie, nedorind să treacă prin procesul de verificare a integrității. Unele voci din sectorul justiției încearcă să provoace panică, invocând faptul că sistemul va rămâne fără judecători, alții spun că acest pas duce la luarea rapidă a unor decizii în cazuri de rezonanță și, cel mai des, în favoarea grupurilor de crimă organizată, întrucât ar ști că vor pleca în curând din funcție.
Alexandru Blonschi, figurant în dosarul miliardului, eliberat în baza garanțiilor personale
Săptămâna trecută, Anatolie Blonschi a fost eliberat din arest în baza unor garanții personale. Judecătorul care a luat decizia dată este același care, anterior, l-a eliberat din arest pe Vladimir Andronachi, în baza garanțiilor personale depuse de unii cetățeni. Deciziile respective par trase la indigo, or ambii cetățeni au fugit din R. Moldova eschivându-se de răspunderea penală, iar ulterior au fost reținuți la frontieră și aduși în fața instanței. Totodată, în ambele cazuri, avocații au făcut uz de o prevedere a legislației prin care s-a cerut eliberarea din arest în baza garanțiilor depuse de trei cetățeni, unul dintre care este preot. Garanțiile respective, în ambele cazuri reprezintă o sumă de bani de până la 4.000 de lei, care va ajunge în bugetul statului în cazul în care inculpatul se va eschiva, din nou, de a se prezenta în fața instanței.
Conform experților, astfel de practici sunt extrem de rare în jurisprudența moldovenească, iar suma depusă de garantori este cu mult mai mică decât prejudiciul financiar pe care l-ar fi cauzat persoanele date.
BNM, responsabil de întoarcerea miliardului și cazul Plahotniuc
Un alt episod care a trezit critici dure este comasarea cauzei în care este învinuit Vladimir Plahotniuc cu o altă cauză din dosarul frauda bancară. Aici problema ține de termeni, or comasarea cauzei presupune și schimbarea judecătorului / completului de judecată care va examina cauza.
Astfel, tot progresul pe aceste cauze se readuce la zero și ar putea dura ani de zile până când prima instanță se va expune. Unele surse spun că asta ar fi o tactică a lui Plahotniuc de a tergiversa dosarul și chiar de a reveni în R. Moldova făcând uz de același mecanism ca și Andronachi și Blonschi.
În acest caz, un rol important l-a avut judecătorul Tatiana Postolachi, care examinează un dosar în baza art.190 ”Escrocherie”. Ea a admis cererea și a transmis-o către complet, care a și decis conexarea cauzelor. Completul de judecată a fost constituit din Angela Catană, Ludmila Beșliu și Alexandru Negru.
Judecătorii Ludmila Beșliu, Angela Catană și Alexandru Negru
În aceiași ordine de idei, un complet de judecători aproape identic cu cel de mai sus, format din Angela Catană, Alexandru Negru și Petru Păun, a emis o decizie prin care Banca Națională a Moldovei să fie recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă în dosarul fraudei bancare. Încheierea a fost emisă la cererea depusă de avocații inculpaților Dorin Drăguțanu, Ion Sturzu și Ion Ropot.
Decizia respectivă crează un risc major privind recuperarea mijloacelor financiare fraudate din sistemul bancar, or partea civilmente responsabilă este cea care trebuie sa restituie o parte sau întreg prejudiciul cauzat prin infracțiune. Cu alte cuvinte, există riscul ca statul, după ce a fost furat, să fie obligat să plătească încă o dată.
Dorin Drăguțanu și Ion Sturzu, pe banca acuzaților
Cea mai recentă decizie care a trezit nedumerire a fost luată la Curtea de Apel Chișinău. Completul format din judecătorii Veronica Negru, Ina Dutca și Ecaterina Palanciuc a emis un verdict prin care a anulat decizia CSM din 4 noiembrie 2019, privind eliberarea acordului pentru acțiuni de urmărire penală și suspendarea din funcția de judecător a lui Oleg Sternioală.
Această decizie vine pe un dosar care a bătut pasul pe loc la Curtea de Apel Chișinău începând cu anul 2019. Completul de judecători este unul bine cunoscut și pentru dosarul Partidului ”ȘANSĂ” contra CSE, prin care s-a decis anularea deciziei de a exclude din cursa electorală concurenții înaintați de formațiunea dirijată de Șor.
Ulterior, CSJ a dispus anularea deciziei și a remis cauza spre rejudecarea de către un alt complet de magistrați. De asemenea, completul respectiv, în cadrul unei ședine care a fi durat mai puțin de o oră, a anulat actul de constatare al ANI din 28 aprilie 2023 în privința lui Corneliu Furculiță, care prevedea confiscarea averii în valoare de circa 8,5 milioane de lei.
Separat, judecătoarele de la Curtea de Apel Chișinău sunt cunoscute pentru mai multe decizii ce ridică mari semne de întrebare. Ecaterina Palanciuc și Veronica Negru, împreună cu Anatolie Minciună, au mai anulat hotărârile CSM privind permisiunea efectuării acțiunilor de urmărire penală, în cadrul cauzelor penale în privința judecătorilor Ion Druță, Tatiana Avasiloaie și Alexandru Gheorghieș.
Ce urmează…?
În sistemul justiției se discută intens despre o altă decizie care ar putea bulversa societatea. Pe 29 ianuarie 2024, pe agenda Curții de Apel Chișinău, reprezentată de completul de judecată format din aceiași Ecaterina Palanciuc, Veronica Negru și Grigore Dașchevici, se află litigiul Alexandr Stoianoglo vs CSP, prin care se contestă acțiunile CSP, implicit se cere anularea Regulamentului privind evaluarea performanțelor Procurorului General, aprobat prin Hotărîrea CSP nr. 1-148/2021 din 22 noiembrie 2021.
Cazul Stoianoglo este mult mai complicat, or acesta are câteva dosare în instanță. Astfel, el figurează în trei dosare penale, pe cinci capete de acuzare expediate în judecată. Pe 28 februarie 2024, magistratul Petru Păun de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, urmează să pronunțe hotărârea asupra capătului de acuzare ce ține de depășirea atribuțiilor de serviciu, în speță de acordare a indemnizației unice în sumă de 163 990 lei fostului procuror șef al PCCOCS, Nicolae Chitoroagă (nr. dosar 1-21182824-12-1-13122021).
De asemenea, în aceiași procedură au mai fost conexate două capete de acuzare, și anume pentru abuz de serviciu săvârșit în interesele unui grup criminal organizat, mai concret pentru renunțarea ilegală la acuzare și eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon, în rezultatul căruia a fost cauzat un prejudiciu în sumă de 869 224 839 lei. Alături de Alexandr Stoianoglo sunt puși sub învinuire procurorii suspendați Dumitru Raileanu și Elena Ceruța. De asemenea, va fi analizată acuzația de corupere pasivă pe faptul pretinderii și primirii de către Alexandr Stoianoglo a sumei de 63 233 032 lei de la Veaceslav Platon. Totodată, pe agenda Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, reprezentată de judecătorul Natalia Patrașcu, se află al doilea dosar penal, cel privind „Încălcarea inviolabilității vieții personale”.
O decizie în favoarea lui Stoianoglo ar fi încă un pas în aprofundarea crizei în sectorul justiției. Astfel, procurorii, care așteaptă și ei vettingul, ar putea sabota în continuare activitatea procuraturii sau, cel mai probabil, vor lua exemplu de la judecători în a da decizii pe dosare de rezonanță, în favoarea grupurilor de crimă organizată.
Judecătorii care au luat cele mai grave decizii:
Veronica Negru este judecător din 2002, iar din 2015 lucrează la Curtea de Apel Chișinău. Cumnatul dumneaei este Alexandru Negru, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care a decis asupra punerii pe umerii BNM a poverii fraudei bancare. Totodată, Veronica Negru ar fi fina de cununie a avocatului Gheroghe Avornic, care ar fi promovat-o intens. În mediul judecătoresc se discută că ar fi vecină de bloc cu Alexei Lungu, președintele Partidului ”ȘANSĂ”, fapt pentru care s-ar fi abținut de la examinarea cauzei Partidului ”ȘANSĂ” vs CSE. Conform declarației de venituri, aceasta deține un teren intravilan, un apartament și un spațiu comercial. De asemenea, ea a declarat două automobile, un Lexus NX300H și o Toyota RAV4.
Ecaterina Palanciuc și-a început cariera în 2005, iar în 2017 a fost numită judecător la Curtea de Apel Chișinău. Numele ei a apărut în mai multe dosare și decizii de rezonanță. Împreună cu judecătorii Vladislav Clima și Ala Malîi, aceasta a menținut hotărârea prin care au fost anulate alegerile din Chișinău în 2019. Într-o altă cauză a obligat instituțiile statului să vândă terenul din Zona Moldexpo de pe strada Ghioceilor în interesul companiilor controlate de Plahotniuc. În mediul judecătorilor se cunoaște că ea este promovată intens de Mihai Poalelungi, cu care menține și azi relații apropiate. Conform declarației de venituri, Palanciuc deține două terenuri, trei apartamente și trei garajuri. De asemenea ea a declarat două automobile, un Ford Transit și un Renault Scenic.
Angela Catană este judecător la Judecătoria Chișinău. Dosarele de rezonanță în care a figurat numele ei implică schema frauduloasă de însușire a 20 de loturi de teren ce aparțin primăriei Chișinău, cu o valoare de piață de peste 100 milioane lei. Catană a validat licitația și a deposedat primăria Chișinău de acele terenuri. Conform datelor, împreună cu soțul deține în două automobile BMW X3 din 2020 si 2012.
Tatiana Postolachi a devenit judecător în 2022. Pe lângă dosarul lui Plahotniuc, pe care l-a comasat cu cel din frauda bancară, aceasta mai are în examinare și dosarul lui Denis Ulanov, în care ultimul este acuzat de escrocherie. Înainte să devină judecător, aceasta a activat în calitate de avocat. În declarația de avere figurează doar un automobil Honda CRV din 2013.
Petru Păun, judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, are în gestiune dosarul în care Alexandr Stoianoglo este acuzat de exces de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. Dosarul ar fi la faza finală de examinare. De asemenea, acesta examinează dosarul de îmbogățire ilicită a ex-deputatului Constantin Țuțu, afiliat lui Vladimir Plahotniuc. El a făcut parte din completul care a decis ca BNM să fie recunoscută drept parte civilmente responsabilă în dosarul fraudei bancare. Fratele judecătorului este procuror în cadrul Procuraturii Ialoveni.
Ludmila Beșliu lucrează în calitate de judecător din 2008, iar anterior a activat în calitate de procuror. Ea a făcut parte din completul care a decisi conexarea cauzei în care este învinuit Vladimir Plahotniuc cu o altă cauză din dosarul frauda bancară. Despre implicarea judecătoarei Beșliu în dosare de rezonanță nu s-a discutat public. Activitatea ei este puțin cunoscută opiniei publice.
Ultimelestiri.md amintește că premierul Dorin Recean a dat numele a doi judecători care au luat decizii dubioase privind dosarul fraudei bancare.
Amintim că anterior Dorin Recean a mai făcut public numele mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău care au emis o hotărâre ce a anulat decizia CSE prin care Partidul „Șansă” a fost scos din cursa electorală cu două zile înainte de scrutinul local din 5 noiembrie.
