Criticile au vizat în special ideea că, dacă Viorel Bostan ar candida pentru un nou mandat în urma reorganizării, familia sa ar rămâne la conducerea UTM timp de aproximativ 44 de ani. Rectorul UTM respinge ferm aceste afirmații și le califică drept insinuări construite pe omisiuni intenționate, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit criticilor, inclusiv rectorului Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, reorganizarea universitară ar putea duce la prelungirea conducerii familiei Bostan, în condițiile în care tatăl actualului rector, Ion Bostan, a ocupat funcția timp de 23 de ani, iar Viorel Bostan se află în al doilea mandat început în 2016. Igor Șarov a declarat că o asemenea situație ar contraveni principiilor de alternanță și transparență și a subliniat că „nu suntem Coreea de Nord”.
La rândul său, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat că schimbările propuse la Codul educației ar permite prelungirea mandatului rectorului prin reorganizări succesive ale universităților.
Reacția lui Viorel Bostan
În postarea sa, rectorul UTM afirmă că aceste atacuri sunt nefondate și ignoră modul real în care se desfășoară alegerile rectorilor.
El subliniază că mandatele nu se „moștenesc”, ci sunt câștigate în alegeri libere și corecte, prin vot secret, la care participă cadrele didactice, cercetătorii și studenții. Bostan respinge ideea că ar conduce o „dinastie” universitară și afirmă că astfel de insinuări pun la îndoială profesionalismul și discernământul comunității academice.
Rectorul spune că atacurile din ultimele luni au apărut în contextul unor frustrări personale ale criticilor și sunt alimentate de percepții false legate de fuziunea din 2022 dintre UTM și Universitatea Agrară. El susține că această fuziune a fost una reușită, care a consolidat învățământul agricol superior din Republica Moldova.
Bostan enumeră realizări precum digitalizarea universității, dezvoltarea infrastructurii, lansarea centrelor de inovație, creșterea numărului de studenți internaționali și proiecte europene majore în derulare. El menționează și participarea UTM în inițiativa europeană „AI Factories”, lansarea primului satelit al Republicii Moldova și câștigarea mai multor proiecte Erasmus+, Interreg și colaborări internaționale în cercetare.
Rectorul precizează că se află la finalul celui de-al doilea mandat și consideră că performanțele obținute în cei aproape zece ani de conducere demonstrează capacitatea universității de a progresa prin management eficient.
Contextul legislativ
Modificările la Codul educației, aflate în consultare publică, prevăd că un rector poate ocupa două mandate consecutive, dar se introduce o excepție care permite un al treilea mandat în cazul reorganizării instituției prin absorbția altei universități. MEC subliniază că prelungirea mandatului nu se face automat, ci doar prin votul comunității academice.
Proiectul mai prevede că mandatele rectorilor și prorectorilor încetează automat la vârsta de 65 de ani și că reprezentanți ai ministerului pot face parte din Consiliile de Dezvoltare Strategică Instituțională pentru a asigura transparența utilizării resurselor publice.
La momentul actual, dezbaterile privind reorganizarea și modificările la Codul educației continuă, iar reacția rectorului UTM intervine într-un context în care comunitatea academică și opinia publică discută activ despre autonomia universitară, alternanța la conducere și modul în care sunt gestionate procesele de fuziune între instituții.
Citește și:
Familia Bostan, de 44 de ani la conducerea UTM? Șarov: Nu suntem Coreea de Nord
