Precizările au fost făcute după interesul public intens față de criteriile de selecție a juriului național și față de punctajul oferit țărilor participante la etapa finală a concursului Eurovision, desfășurată la Viena, în Austria, transmite Ultimelestiri.md.
TRM menționează că, în perioada de selecție a juriului, responsabilii instituției s-au ghidat după regulamentul stabilit de Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune (UERT), organizația care desfășoară concursul Eurovision.
Potrivit regulamentului, scopul este formarea unui juriu competent, divers și independent, capabil să voteze obiectiv și imparțial.
Membrii juriului Eurovision trebuie să aibă experiență profesională demonstrabilă în unul sau mai multe domenii, printre care muzică și arte interpretative, regie și producție scenică, domeniul academic și pedagogic, media, organizarea de festivaluri, producția de evenimente culturale sau managementul artistic.
Totodată, fiecare jurat trebuie să fie cetățean al țării pe care o reprezintă și să aibă cel puțin 18 ani. Regulamentul mai prevede că în fiecare juriu trebuie să existe cel puțin doi membri cu vârste între 18 și 25 de ani, iar componența trebuie să reflecte diversitatea de gen, vârstă și experiență profesională, cu cel mult patru membri de același gen din totalul de șapte.
TRM explică faptul că jurizarea se bazează exclusiv pe prestațiile din „Dress Rehearsal 2”. Jurații au obligația să urmărească integral toate interpretările din această repetiție, iar evaluarea și votul se fac doar pe baza acestor prestații live, fără a lua în considerare alte repetiții sau spectacole.
Potrivit procedurii, membrii juriului nu au voie să părăsească sala înainte de finalul ultimei prestații. Dacă un jurat lipsește, acesta trebuie să vizioneze ulterior înregistrarea integrală a prestației ratate. În cazul în care o piesă este reluată din motive tehnice, este luată în calcul doar ultima versiune interpretată.
După vizionarea tuturor prestațiilor, jurații întocmesc un clasament, în care locul întâi reprezintă piesa preferată, iar ultimul loc piesa cea mai puțin apreciată. Nu sunt permise egalitățile între piese, abținerile și votul pentru propria țară.
Criteriile de evaluare sunt compoziția și originalitatea melodiei, calitatea interpretării scenice, capacitatea vocală și impactul general al momentului artistic. TRM subliniază că nu sunt permise influențe externe, politice, personale sau de altă natură care nu țin de prestația artistică, iar discuțiile despre vot sunt strict interzise.
Instituția a publicat și componența juriului desemnat pentru Eurovision 2026. Potrivit TRM, din acesta au făcut parte Andrei Zapșa, prezentat drept dirijor și director general adjunct responsabil de televiziune al TRM, Corina Caireac, descrisă ca expertă în producția audiovizuală, managementul artiștilor și comunicare, precum și interpreta Cătălina Solomac, despre care compania precizează că a participat la trei ediții ale Eurovision Moldova.
TRM mai menționează că Pavel Orlov este interpret, solist al unei formații, compozitor și producător muzical, Stanislav Goncear activează în genurile pop-jazz și soul/R&B, Victoria Cușnir este jurnalistă la Radio Chișinău și realizatoare de emisiuni despre muzică și cultură, iar Ilona Stepan este director artistic și prim-dirijor al Capelei Corale Academice „Doina”.
În comunicat, TRM a prezentat și modul în care România a fost plasată de fiecare jurat în clasamentul individual. România a fost pusă pe locul 4 de jurorul 1, pe locul 9 de jurorul 2, pe locul 12 de jurorul 3, pe locul 16 de jurorul 4, pe locul 15 de jurorul 5, pe locul 3 de jurorul 6 și pe locul 7 de jurorul 7. În clasamentul final al juriului, România a ocupat locul 8, ceea ce i-a adus 3 puncte.
În schimb, publicul din Republica Moldova a acordat României punctajul maxim, 12 puncte. Ucraina a primit 10 puncte din partea publicului, Israel – 8 puncte, Italia – 7 puncte, Bulgaria – 6 puncte, Albania – 5 puncte, Finlanda – 4 puncte, Grecia – 3 puncte, Croația – 2 puncte, iar Serbia – 1 punct.
TRM precizează că nu a influențat în vreun fel decizia juriului, care a fost luată independent. Instituția mai menționează că a încercat să se asigure că procesul va fi transparent, prin desemnarea unui notar care a urmărit desfășurarea votului.
Compania publică subliniază că rezultatul final nu reprezintă poziția instituției.
Voturile juriului din partea Republicii Moldova, cu prestațiile apreciate de la 1 la 24, 1 însemnând prestația cea mai bună:
