Studiul arată că ratingul partidului aflat la guvernare, PAS este suficient de ridicat pentru a se plasa pe primul loc, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit sondajului, voturile alegătorilor potențiali s-au distribuit astfel:
- Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 39,7%
- Blocul Electoral Patriotic (BEP) – 13,5%
- Partidul Nostru – 6,7%
- Blocul Electoral Alternativa – 6,1%
- Liga Orașelor și Comunelor (LOC) – 5,9%
- Moldova Mare – 2,7%
- Alt partid – 9,2%
- Nu voi vota – 2,1%
- Indecis – 14,1%
În ajunul alegerilor, mai multe forțe politice moldovenești au ales să se consolideze în blocuri. Acest lucru îngreunează intrarea în Parlament (în Moldova, pragul electoral este de 5% pentru partide și 7% pentru blocuri), dar este avantajos din punct de vedere al economiei bugetelor, al protejării rezultatului comun și al fuziunii ratingurilor partidelor cu platforme similare.
Astfel, strategia de unificare a Partidului Socialiștilor din Moldova, a Partidului Comuniștilor și a altor două forțe politice într-un bloc electoral prorus – Blocul Patriotic (BEP) – s-a dovedit a fi de succes. Potrivit studiului, acesta ar putea obține 13,5%, cu tendință de creștere.
Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, trece pragul electoral și demonstrează, de asemenea, o anumită tendință de creștere.
În schimb, Blocul Electoral Alternativa, creat de primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu atinge pragul electoral tocmai pentru că s-a transformat într-un bloc, se menționează în studiu.
„O surpriză a constituit creșterea rapidă a ratingului partidului politic relativ tânăr Liga Orașelor și Comunelor (LOC). Această formațiune are o orientare proeuropeană distinctă, dar a decis să meargă la alegeri separat, fără a se alătura PAS. Creșterea anormal de rapidă a ratingului LOC poate fi explicată prin faptul că acest partid a fost înființat de primari care au deja o experiență politică semnificativă și un nivel de susținere în orașele lor”, notează autorii studiului.
În cadrul sondajului au fost puse și întrebări despre simpatiile de politică externă ale cetățenilor Republicii Moldova. Rezultatele studiului au confirmat încă o dată că moldovenii privesc foarte pozitiv atât Ucraina, cât și România. Acest rezultat este valabil atât pentru moldovenii vorbitori de limba română, cât și pentru cei rusofoni.
De menționat că studiul a fost realizat în perioada 16-20 septembrie prin metoda chestionării online, pe un eșantion de 1.354 de chestionare considerate relevante. La setul de răspunsuri au fost aplicate metode de ponderare a eșantionului, corecții statistice și modelare, precum și o analiză aprofundată a profilurilor. Marja maximă de eroare a studiului este de 2,7%.
