Potrivit acesteia, suveranitatea reprezintă dreptul natural și originar al poporului de a decide singur asupra propriului destin, în timp ce independența este doar una dintre formele prin care această voință se manifestă la nivel internațional, transmite Ultimelestiri.md.
„Dacă un popor este cu adevărat suveran, atunci el trebuie să poată decide singur dacă dorește să fie independent”, a afirmat ea.
Victoria Furtună consideră că, în momentul în care independența unui stat depinde de recunoașterea altor state, apare o contradicție de principiu.
Ea a ridicat întrebarea privind limitele reale ale democrației, subliniind că voința poporului nu ar trebui condiționată de deciziile altor guverne.
„Cum putem afirma că puterea aparține poporului, dacă exercitarea deplină a voinței sale este condiționată de decizia altor guverne?”, a punctat aceasta.
În opinia sa, orice condiționare externă a voinței unui popor reprezintă o limitare a suveranității.
Totodată, liderul Partidului „Moldova Mare” a declarat că statele pot decide dacă stabilesc sau nu relații diplomatice, însă nu ar trebui să poată influența dreptul unui popor de a-și hotărî propriul viitor.
„Suveranitatea nu se acordă. Nu se negociază. Nu se validează din exterior. Ea aparține poporului și numai poporului”, a mai spus Victoria Furtună.
În final, aceasta a menționat că una dintre marile dileme ale democrației contemporane rămâne cât de liber este, în realitate, un popor să își decidă destinul atunci când voința sa depinde de acceptul altora.
Ultimelestiri.md amintește că în Republica Moldova este marcată astăzi Ziua Suveranității, la 36 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate de către deputații fostului Soviet Suprem al RSSM.
Documentul, votat pe 23 iunie 1990, a stabilit prioritatea legislației interne față de cea unională și a introdus elemente esențiale ale statalității, precum cetățenia proprie și dreptul de a stabili relații internaționale independente.
