Oportunitatea proiectului s-ar impune reieșind din numărul de cetățeni aflați peste hotare care participă activ la alegeri, iar autorii susțin că această inițiativă vine să ușureze procesul de vot pentru cetățenii moldoveni din diasporă, în special în țările unde distanțele până la secțiile de votare sunt foarte mari. În opinia experților CAPC, proiectul nu este suficient de fundamentat, promovarea lui nu a respectat etapele impuse de Legea privind transparența în procesul decizional, iar implementarea eficientă este periclitată de riscuri de corupție și vulnerabilitate din perspectiva drepturilor omului, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Anticoruptie.md.
Astfel, s-a menționat că cele mai semnificative riscuri legate de votul prin corespondență provin din caracteristica cheie a acestei forme de vot: votul are loc într-un mediu necontrolat și, prin urmare, lipsește supravegherea de către administratorii și observatorii electorali.
„Dacă nu vor fi aplicate garanții suficiente, aceste condiții pot contribui la situații care pun în pericol principiile fundamentale care stau la baza alegerilor libere și corecte, cum ar fi secretul și securitatea votului și libertatea votului. Acestea pot include oportunități sporite pentru furtul de identitate și uzurparea identității, vânzarea de voturi, votul de către familie etc.”, susțin reprezentanții CAPC.
De asemenea, în raportul de expertiză a fost criticată pilotarea votului prin corespondență doar pentru Canada și Statele Unite.
Experții CAPC recunosc că identificarea soluțiilor pentru asigurarea condițiilor optime de exercitare a votului pentru cetățenii din diasporă este imperativă, însă aceasta se cere a fi realizată pentru toți cetățenii țării din străinătate.
„Ținând cont de problemele specifice ce țin de exercitarea dreptului la vot, cu care se confruntă cetățenii moldoveni din alte țări îndepărtate, s-a opinat că pilotarea votului prin corespondență, doar pentru Canada și SUA, instituie un tratament diferențiat în raport cu cetățenii aflați peste hotarele țării noastre, și prin urmare prin pilotarea acestui proiect de lege, poate fi adusă atingere condițiilor de echitate, principiului egalității şi nediscriminării pe criteriu teritorial, acțiuni interzise de art.16 alin.(2) din Constituție în conformitate cu care toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii şi a autorităților publice”, mai susțin reprezentanții Centrului.
În raportul de expertiză al CAPC s-a mai invocat și faptul că votul prin corespondență, condițiile și limitele organizării votului anticipat trebuie prevăzute expres în Codul electoral, iar votarea acestor modificări ar trebui să se producă doar după consultarea Comisiei de la Veneția, pentru a înlătura lacunele de ordin normativ și a valorifica experiența Comisiei în materie de legislație electorală.
Raportul nuanțează că lipsa clarității și implementarea necorespunzătoare a procedurilor propuse prin proiectul de lege pot amenința percepția asupra legitimității alegerilor, prin urmare, proiectul de lege urmează a fi revizuit atât din punct de vedere conceptual, cât și al tehnicii legislative, pentru a corespunde celor trei criterii de calitate – accesibilitate, previzibilitate şi claritate.
Raportul integral al CAPC poate fi citit AICI.
Amintim că șeful statului, Maia Sandu, a inițiat referendumul privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană în decembrie 2023. Președintele a spus că își dorește ca referendumul să aibă loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, întrucât trebuie să avem o rată de participare cât mai înaltă la vot.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova (CC) urmează să emită o hotărâre în acest sens. Tot atunci, în decembrie 2023, șeful statului a menționat că-și dorește un nou mandat de președinte pentru a contribui la agenda europeană a R. Moldova.
Pe data de 18 martie, Maia Sandu a cerut Parlamentului să inițieze procesul propriu-zis și să pornească activitățile pentru organizarea referendumului în această toamnă.
