Prestigiosul premiu, cunoscut oficial sub numele de Premiul Sveriges Riksbank pentru Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel, este ultimul premiu acordat în acest an şi are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze (1,2 milioane de dolari), transmite Ultimelestiri.md cu referire la news.ro.
Lucrările câştigătorilor premiului explică modul în care tehnologia dă naştere la noi produse şi metode de producţie care le înlocuiesc pe cele vechi, ducând la un nivel de trai, sănătate şi calitate a vieţii mai bun pentru oamenii din întreaga lume, a declarat Academia într-un comunicat preluat de Reuters, potrivit News.ro.
„În ultimele două secole, pentru prima dată în istorie, lumea a cunoscut o creştere economică susţinută. Acest lucru a scos un număr mare de oameni din sărăcie şi a pus bazele prosperităţii noastre”, a declarat organismul care acordă premiul în comunicat.
Laureaţii au arătat, de asemenea, că un astfel de progres nu poate fi considerat ca fiind de la sine înţeles.
„Stagnarea economică, şi nu creşterea, a fost norma în cea mai mare parte a istoriei omenirii. Lucrările lor arată că trebuie să fim conştienţi de ameninţările la adresa creşterii continue şi să le contracarăm”, a declarat Academia.
Cine sunt cei trei câștigători
Joel Mokyr este profesor la Universitatea Northwestern din Evanston, Statele Unite, iar Philippe Aghion este profesor la Colegiul Franţei şi INSEAD din Paris, precum şi la Şcoala de Economie şi Ştiinţe Politice din Londra, Marea Britanie.
Peter Howitt este profesor la Universitatea Brown din Providence, Statele Unite.
Mokyr a primit jumătate din premiu, cealaltă jumătate fiind împărţită între Aghion şi Howitt
„Joel Mokyr a folosit observaţii istorice pentru a identifica factorii necesari pentru o creştere susţinută bazată pe inovaţii tehnologice”, a declarat John Hassler, membru al Comitetului Nobel.
„Philippe Aghion şi Peter Howitt au creat un model matematic al distrugerii creative, un proces nesfârşit în care produse noi şi mai bune înlocuiesc produsele vechi”.
Vorbind la telefon în cadrul conferinţei de presă, Aghion a spus că este „încă fără cuvinte”.
„Nu mă aşteptam deloc la asta, aşa că nu găsesc cuvinte să exprim ceea ce simt”, a spus el.
În căutarea creşterii economice, Aghion a îndemnat Europa să înveţe de la SUA şi China, care, potrivit lui, „au găsit modalităţi de a concilia concurenţa şi politica industrială”. „În Europa, în numele politicii concurenţiale, am devenit foarte ostili faţă de orice formă de politică industrială.
Cred că trebuie să evoluăm în această privinţă şi să găsim modalităţi de a concilia politica industrială în domenii precum apărarea, clima, inteligenţa artificială, biotehnologia, în care suntem foarte buni şi avem cercetări foarte bune”, a spus Aghion.
Nobelul pentru Economie se acordă din 1969
Premiile pentru medicină, fizică, chimie, pace şi literatură au fost anunţate săptămâna trecută.
Aceste premii au fost instituite prin testamentul inventatorului suedez al dinamitei şi omului de afaceri Alfred Nobel şi sunt acordate din 1901, cu câteva întreruperi, în principal din cauza războaielor mondiale.
Premiul pentru economie a fost instituit mult mai târziu, fiind acordat pentru prima dată în 1969, când a fost câştigat de norvegianul Ragnar Frisch şi olandezul Jan Tinbergen pentru lucrările lor în domeniul modelării economice dinamice. Fratele lui Tinbergen, Nikolaas, a câştigat şi el un premiu, în 1973, pentru medicină.
Deşi puţini economişti sunt nume cunoscute, printre câştigătorii relativ cunoscuţi se numără fostul preşedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, Ben Bernanke, precum şi Paul Krugman şi Milton Friedman.
Premiul pentru economie de anul trecut a fost acordat academicienilor americani Simon Johnson, James Robinson şi Daron Acemoglu pentru cercetările care au explorat relaţia dintre colonizare şi înfiinţarea instituţiilor publice, pentru a explica de ce unele ţări sunt împotmolite în sărăcie de zeci de ani.
