Invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV au afirmat că puieții vor fi procurați de peste hotare și că unele specii și-au demonstrat deja rezistența la temperaturi de până la –10 grade Celsius, transmite Ultimelestiri.md cu referire la realitatea.md.
Ion Talmaci, directorul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, a declarat că, odată inițiat, procesul trebuie extins dincolo de aspectul decorativ și exotic, spre practici cu impact economic și de mediu.
„Evident că este vorba de niște soiuri care sunt mai aproape de condițiile Republicii Moldova. Vom încerca să le testăm pentru o utilizare ulterioară, atât în agricultura comercială, cât și în practicile agroforestiere. Vorbim despre diversificarea perdelelor forestiere care au acum un grad de acoperire de 1,22 la sută din suprafețele terenurilor agricole, pe când în realitate ar trebuie să fie de patru la sută în condițiile geografice și climatice în care ne aflăm noi”, a menționat Ion Talmaci.
Dionisie Boaghie, director adjunct pentru știință al Parcului Național Orhei, consideră că Republica Moldova trebuie să-și intensifice eforturile de împădurire cu specii de vegetație rezistente la secetă, așa cum s-a procedat și în cazul aclimatizării salcâmului acum trei secole.
„Salcâmul a fost adus în 1616 în Europa, iar în România primii arbori sunt plantații abia în 1750 în zona Oltenei, în stepă Bărăganului. Salcâmul era necesar acolo pentru a opri nisipurile zburătoare să nu fie duse de vânt mai departe. Adică sunt condiții când trebuie să se lucreze cu o specie care crește repede. Salcâmul dacă îl pui și se prinde poate crește până la doi metri într-un an ploios. A doilea an este deja pădure. Acum s-ar putea să punem accentul și pe niște specii de conifere mai rezistente la secetă”, a mai spus Dionisie Boaghie.
Republica Moldova este printre cele mai vulnerabile țări din Europa în fața schimbărilor climatice. În ultimile decenii a fost atestată o tranziție către un regim climatic mai cald și mai secetos. Cea mai afectată este regiunea de sud, iar proiecțiile arată o creștere a temperaturii cu până la 3°C până în anul 2050.
