Subiectul a reapărut în contextul declarațiilor făcute recent de Iulian Rață, protopop de Orhei, care a afirmat că statul Republica Moldova „nu a donat Bisericii niciun bănuț” de la fondarea sa și că nu ar avea dreptul să decidă asupra lăcașurilor de cult deținute de stat, transmite Ultimelestiri.md cu referire la rise.md.
Totuși, potrivit investigației jurnalistice, în 1995, Parlamentul a adoptat Legea bugetului pentru anul 1996, în care apare compania „Fondul Mitropoliei”, scutită de mai multe taxe și impozite. Societatea fusese înființată cu doar o lună înainte de adoptarea legii, de către Mitropolia Moldovei și Mănăstirea Țigănești din raionul Strășeni, avându-l administrator chiar pe mitropolitul Vladimir.
Scutirile fiscale urmau să fie folosite pentru restaurarea lăcașurilor de cult incluse în Registrul monumentelor protejate de stat. Totuși, auditorii Curtea de Conturi au constatat ulterior că niciuna dintre cele peste 20 de activități declarate ale companiei nu corespundea acestui scop.
Mai mult, Comisia parlamentară pentru buget și finanțe a emis o scrisoare prin care a extins ilegal facilitățile, scutind compania și de plata TVA la importuri.
În baza acestor facilități, „Fondul Mitropoliei” a început să intermedieze importuri pentru alte companii. Doar în primele zece luni din 1996, societatea a importat produse alimentare, bere, hrană pentru animale, electrocasnice, combustibil și automobile în valoare de peste 20 de milioane de lei — echivalentul a circa 4,5 milioane de dolari la acea vreme.
Ulterior, controalele fiscale au constatat că scutirea de TVA la import a fost ilegală și că bugetul de stat a fost prejudiciat cu milioane de lei.
Compania a primit și licență pentru depozite vamale libere fără garanția bancară obligatorie de 50.000 de dolari, în urma unor indicații venite de la fostul premier Andrei Sangheli.
În 2006, datoria inițială de puțin peste două milioane de lei, acumulată din taxe, penalități și amenzi, ajunsese la aproape șase milioane de lei. După procese în instanță și recursuri la Curtea Supremă de Justiție, Parlamentul a votat amnistia fiscală, iar întreaga datorie de opt milioane de lei a fost anulată.
La cursul de schimb din acel an, suma echivala cu peste 600.000 de dolari.
Totuși, două controale ale Ministerul Finanțelor au arătat că o parte din banii economisiți prin facilitățile fiscale au fost folosiți și pentru lucrări reale. Circa 800.000 de lei au mers către reparația capitală a 13 mănăstiri și biserici, iar circa 1,6 milioane de lei au fost investiți în reconstrucția sediului Mitropoliei Moldovei din centrul Chișinăului.
În același timp, din aceleași fonduri, compania a cumpărat pentru Mănăstirea Suruceni un automobil de model Niva și a construit un drum la Mănăstirea Țigănești la un preț considerat supraevaluat.
În iunie 1998, Procuratura Generală a informat Parlamentul că a pornit un dosar penal pentru diminuarea plăților la buget în proporții mari, după ce fiscul a descoperit evaziune fiscală de peste 800.000 de lei.
Ancheta a durat aproape patru ani, însă în 2002 dosarul a fost clasat din lipsă de componență de infracțiune. Procurorii au invocat prevederile Legii bugetului și explicațiile Comisiei parlamentare pentru buget și finanțe.
În 2011, toate materialele dosarului au fost distruse prin ardere, împreună cu alte arhive mai vechi.
Jurnaliștii de la Rise.md au descoperit și o altă anomalie. Mai exact, în versiunea electronică a Legii bugetului pe 1996, disponibilă ani la rând în Registrul de stat al actelor juridice, apăreau trei cuvinte care nu existau în versiunea tipărită: „la import și”. Aceste cuvinte extindeau scutirea de TVA și la importuri, schimbând radical sensul articolului.
Instituția care gestionează registrul, în prezent Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească, a confirmat existența erorii și a anunțat că aceasta a fost corectată, fără a explica când și cum a fost introdusă modificarea.
Nici scrisoarea Comisiei parlamentare pentru buget și finanțe, prin care a fost acordată scutirea ilegală de TVA la import, nu mai există. Potrivit Secretariatului Parlamentului, documentele au fost distruse în incendiul din timpul protestelor din aprilie 2009.
