În satul Dezghingea, unul dintre cele mai problematice puncte identificate, autoritățile locale avertizează că, în cazul unor noi ploi abundente, primele gospodării ar putea fi afectate, fiind amplasate la doar câteva zeci de metri de iazul local, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tv8.md.
Potrivit specialistului funciar din localitate, Afanasii Tomailî, problemele la baraj au început încă din anul 2020, după ploi puternice. Atunci, autoritățile au intervenit provizoriu, folosind pământ și deșeuri din construcții pentru consolidarea structurii, în speranța obținerii unei finanțări pentru reparații capitale.
La șase ani distanță, însă, fondurile necesare nu au fost identificate.
„La moment, în iaz aproape că nu mai este apă. Se lucrează la repararea sistemului de evacuare a apei. Sperăm să găsim finanțare pentru reconstrucția completă a construcției hidrotehnice, astfel încât aceasta să corespundă normelor”, a declarat Afanasii Tomailî.
Primarul satului Dezghingea, Vasilii Capsamun, susține că doar pentru curățarea lacului ar fi necesare peste 15 milioane de lei.
Potrivit edilului, situația era mult mai gravă anterior, iar pentru consolidarea barajului și a malului umed s-au cheltuit sume importante, inclusiv circa 150.000 de lei doar pentru transportarea deșeurilor din construcții utilizate la lucrări.
Pe de altă parte, șeful Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, susține că problema nu este lipsa banilor, ci lipsa de transparență și corupția.
Potrivit acestuia, o parte din fondurile alocate pentru reparația barajelor ar fi fost utilizate ineficient sau chiar deturnate.
„În mare parte, când se cer bani pentru baraje, acești bani sunt solicitați doar pentru a fi cheltuiți pe hârtie. Lucrările de terasament practic nu sunt monitorizate corespunzător. Pur și simplu se raportează cheltuieli, iar banii sunt furați”, a declarat Serghei Cernev.
Acesta a făcut referire și la lucrările de curățare a albiei râului Ialpug, care figurează în acte încă din 2003 și pentru care, spune el, au fost cheltuite sume considerabile fără rezultate vizibile.
Cernev susține că, pe vremea când era deputat, propunea reabilitarea completă a câte unui singur baraj anual, în locul alocărilor fragmentate care, în opinia sa, au favorizat risipa banului public.
Între timp, nivelul apei din iazul de la Dezghingea a scăzut considerabil, ceea ce a redus temporar pericolul pentru localnici. Specialiștii spun însă că acest lucru nu rezolvă problema.
„În iaz s-a acumulat foarte mult nămol, iar nivelul apei este foarte scăzut, undeva la 30-40 de centimetri”, a explicat Afanasii Tomailî.
Potrivit acestuia, iazul era utilizat anterior pentru piscicultură, iar uneori și pentru scopuri tehnice, însă apa este foarte sărată și încărcată cu nămol, afectând calitatea solului.
În paralel, la Taraclia au început lucrările de consolidare a unui baraj de importanță națională, aflat și el în stare critică. Proiectul este estimat la circa 20 de milioane de lei și urmează să fie finalizat în următorii doi ani.
Anul trecut, Ministerul Mediului avertiza că 16 lacuri din Republica Moldova necesită reparații urgente la baraje sau sisteme de evacuare, iar alte opt bazine acvatice sunt complet nefuncționale și au nevoie de reconstrucție capitală.
