Potrivit unei analize citate de Euronews, vremea nefavorabilă ar putea influența prețurile alimentelor mai mult decât recentele scumpiri ale petrolului și îngrășămintelor provocate de războiul dintre Israel și Iran, transmite Ultimelestiri.md cu referire la antena3.ro.
„Credem că valurile de căldură din această vară vor împinge prețurile alimentelor în sus anul viitor mai mult decât războiul”, a declarat Tomas Dvorak, economist principal la Oxford Economics.
La începutul anului existau temeri că războiul va majora semnificativ prețurile petrolului și ale îngrășămintelor, ceea ce ar fi crescut costurile producției agricole. Riscul s-a diminuat după încetarea focului și ieftinirea acestor resurse față de nivelurile maxime atinse în timpul conflictului.
Efectele nu vor dispărea însă complet. Șocurile de pe piețele internaționale ajung, de regulă, la consumatori cu întârziere, uneori după aproximativ un an. În consecință, majorările anterioare ale costurilor ar putea exercita în continuare o presiune moderată asupra prețurilor alimentelor în 2027.
Economiștii de la Oxford Economics și Deutsche Bank estimează că inflația alimentară ar putea începe să crească din nou anul viitor, odată cu transferarea cheltuielilor suplimentare de-a lungul lanțului de producție și distribuție.
Energia influențează prețurile alimentelor în aproape toate etapele, de la funcționarea utilajelor agricole și transportarea mărfurilor până la procesare, ambalare și refrigerare. Producerea îngrășămintelor depinde, la rândul său, în mare măsură de gazele naturale.
Majorarea acestor costuri nu se reflectă imediat în prețurile din magazine. Scumpirea gazelor poate crește rapid prețul îngrășămintelor, însă reducerea cantităților utilizate de fermieri sau schimbarea culturilor devine vizibilă abia după recoltare.
Oxford Economics estimează că scumpirea petrolului, a îngrășămintelor și a materiilor prime agricole ar putea adăuga aproximativ 0,5 puncte procentuale la inflația alimentară din zona euro în următoarele 12 luni. Efectele ar urma să se manifeste mai întâi în cazul produselor proaspete, apoi al alimentelor procesate.
O influență mai puternică ar putea avea însă vremea. Temperaturile excesive și lipsa precipitațiilor reduc producția agricolă și pot determina scumpirea fructelor, legumelor, cerealelor și a produselor derivate.
Conform estimărilor Oxford Economics, efectele vremii nefavorabile ar putea adăuga până la un punct procentual la inflația alimentară în 2027, de două ori mai mult decât impactul cumulat al petrolului, îngrășămintelor și materiilor prime agricole. Într-un asemenea scenariu, creșterea prețurilor alimentelor în zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3%.
Deutsche Bank estimează că șocul produs pe piețele de mărfuri între lunile martie și iunie ar putea majora prețurile alimentelor în următorul an cu aproximativ 1,3% în Regatul Unit și cu 0,8% în zona euro. Impactul asupra inflației generale ar fi mai redus, de aproximativ 0,1–0,15 puncte procentuale.
În prezent, situația rămâne relativ stabilă. Inflația pentru alimente, alcool și tutun din zona euro a coborât la 1,6% în iunie 2026, potrivit estimării preliminare a Eurostat, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani.
Încetinirea a fost susținută de recolta bună de cereale din 2025 și de cantitatea mare de lapte crud disponibilă pe piață, care a redus prețurile produselor lactate. Totodată, cotațiile ciocolatei, pudrei de cacao și cafelei s-au stabilizat după scumpirile puternice din 2025, iar uleiul de măsline continuă să se ieftinească după maximele înregistrate începând cu 2022. Costurile mai mici ale energiei au redus, de asemenea, cheltuielile producătorilor.
Oxford Economics și-a redus prognoza privind creșterea prețurilor la alimente, alcool și tutun la 2,1% pentru întregul an 2026. Economiștii avertizează însă că presiunile nu au dispărut, ci efectele lor ar putea apărea mai târziu decât se anticipa.
Deutsche Bank observă, de asemenea, o stabilizare a prețurilor internaționale la energie, alimente și îngrășăminte. O nouă escaladare a tensiunilor geopolitice ar putea inversa însă această tendință.
Între timp, unele pierderi agricole provocate de căldura și seceta din această vară sunt considerate deja inevitabile. Alte episoade de caniculă ar putea diminua suplimentar recoltele, iar un fenomen El Niño puternic ar putea amplifica problemele din agricultură.
Cele mai pronunțate scumpiri sunt așteptate în prima jumătate a anului 2027, după care ritmul ar putea încetini treptat.
Un studiu al Băncii Centrale Europene arată că efectele temperaturilor ridicate asupra prețurilor alimentelor se pot menține până la 12 luni. Valul de căldură din 2022 ar fi adăugat aproximativ 0,67 puncte procentuale la inflația alimentară europeană și 0,78 puncte procentuale în zona euro, cele mai mari efecte fiind înregistrate în sudul continentului.
Cercetătorii estimează că, până în 2035, încălzirea globală ar putea adăuga anual între 0,92 și 3,23 puncte procentuale la inflația alimentară mondială, în funcție de evoluția climei. Calculele nu includ însă o eventuală adaptare fără precedent a economiilor și agriculturii.
Dacă un val de căldură similar celui din 2022 s-ar produce în condițiile climatice prognozate pentru 2035, acesta ar putea majora inflația alimentară europeană cu aproximativ un punct procentual. Pe măsură ce temperaturile medii cresc, culturile devin mai vulnerabile, iar episoadele de vreme extremă pot provoca pierderi agricole și scumpiri tot mai mari.
