Atacantul norvegian, în vârstă de 26 de ani, acordă o atenție deosebită provenienței alimentelor. Acesta preferă produse naturale, de calitate și, pe cât posibil, cumpărate de la producători locali, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Din meniul său fac parte ouă proaspete, miere, lapte crud, cafea îndulcită cu sirop de arțar, fripturi consistente, pâine cu maia, carne roșie, pește, ficat și inimă de vită.
Haaland a explicat anterior că, atunci când știe că animalul a fost crescut cu iarbă, consumă inclusiv ficatul și inima acestuia.
Deși urmează un program alimentar și sportiv strict, fotbalistul își permite ocazional zile în care se abate de la regim. În astfel de momente, acesta consumă inclusiv kebab.
Alimentația este doar o parte a rutinei sale. Programul de recuperare include antrenamente, odihnă, fizioterapie, saună, băi cu gheață și terapie cu lumină roșie.
De ce are nevoie de atât de multe calorii
Nutriționistul sportiv Șerban Damian explică aportul caloric prin statura și nivelul de activitate ale fotbalistului. Haaland are aproape doi metri înălțime și cântărește aproximativ 100 de kilograme, iar efortul depus în timpul antrenamentelor și meciurilor îi crește considerabil necesarul energetic.
Potrivit specialistului, un fotbalist cu dimensiunile lui Haaland poate consuma în jur de 2.000 de kilocalorii în timpul unui meci. Prin urmare, cantitățile mari de mâncare sunt necesare pentru susținerea efortului și a procesului de recuperare.
În sportul de performanță, aportul caloric este adaptat programului zilnic. În zilele cu antrenamente intense sau meciuri, sportivul consumă mai mult, iar în perioadele de pauză, cantitățile sunt reduse.
Nutriționistul estimează că necesarul de proteine al lui Haaland se apropie de 200 de grame pe zi, echivalentul a aproximativ două grame pentru fiecare kilogram de greutate corporală. Acest nivel se înscrie în intervalul de 1,4-2 grame/kg indicat pentru majoritatea persoanelor foarte active.
O friptură de aproximativ 400 de grame nu este, în aceste condiții, ieșită din comun. Șerban Damian consideră că mai surprinzătoare poate fi cantitatea de carbohidrați, deoarece sportivii de performanță au nevoie de paste, orez și pâine pentru refacerea rezervelor de energie.
Pâinea cu maia, recomandată; laptele crud, nu
Pâinea cu maia poate fi inclusă și în alimentația obișnuită. Potrivit nutriționistului, aceasta se poate digera mai ușor și poate avea anumite avantaje față de pâinea preparată prin metode rapide de fermentare.
În schimb, specialistul nu recomandă consumul de lapte crud. Acesta atrage atenția că produsul poate conține microorganisme periculoase, iar pasteurizarea are rolul de a reduce riscul infecțiilor.
Centrul american pentru Prevenirea și Controlul Bolilor avertizează că laptele nepasteurizat poate transmite bacterii și paraziți precum Salmonella, E. coli, Listeria, Campylobacter, Brucella sau Cryptosporidium.
Persoanele care doresc să consume lapte ar trebui, prin urmare, să aleagă produse din surse sigure și pasteurizate.
Ce poate prelua un om obișnuit din dieta fotbalistului
Specialiștii subliniază că oamenii nu ar trebui să copieze numărul de calorii, cantitățile sau programul alimentar al lui Haaland. Pot fi preluate însă unele principii generale, precum alegerea alimentelor cât mai puțin procesate și adaptarea meselor la nivelul de activitate.
O alimentație echilibrată ar trebui să includă fructe și legume, care furnizează fibre și micronutrienți, dar și surse de proteine, precum carnea, peștele, ouăle și produsele lactate.
Necesarul proteic diferă în funcție de greutate, vârstă, sănătate și nivelul de activitate. Șerban Damian estimează că o persoană obișnuită are nevoie de aproximativ un gram de proteine pe kilogram, în timp ce un sportiv de performanță poate ajunge la aproape două grame.
Cristian Drăghiceanu, fiziokinetoterapeut și osteopat, atrage atenția că un aport de 6.000 de calorii este excesiv pentru o persoană care se antrenează doar de două-trei ori pe săptămână sau nu face deloc mișcare.
Acesta estimează că o femeie care face două-trei antrenamente săptămânale poate avea nevoie de aproximativ 1.800-2.000 de calorii pe zi, iar o sportivă poate ajunge la 3.000-4.000. În cazul bărbaților, necesarul poate varia între aproximativ 2.500 și 3.000 de calorii sau mai mult, în funcție de înălțime, masa musculară și activitatea fizică.
Aceste valori sunt însă orientative. Necesarul real trebuie stabilit individual, în funcție de metabolism, compoziția corporală, intensitatea efortului, starea de sănătate și obiectivele fiecărei persoane.
Drăghiceanu recomandă o alimentație cât mai puțin procesată și o hidratare adecvată. Cafeaua poate face parte dintr-un regim echilibrat, însă cantitatea de zahăr adăugat trebuie controlată.
Zilele de abatere nu distrug automat dieta
Așa-numitele „cheat days” nu compromit neapărat un stil de viață sănătos, dacă sunt ocazionale și nu presupun excese. Important este ca alimentația obișnuită să rămână echilibrată.
Persoanele care nu fac sport de performanță nu trebuie să calculeze fiecare calorie cu precizie, dar ar trebui să fie atente la dimensiunea porțiilor, să limiteze alimentele prăjite, grase și ultraprocesate și să controleze consumul de zahăr.
Fiziokinetoterapeutul amintește și beneficiile dietei mediteraneene, bazată pe legume, fructe, cereale integrale, pește, grăsimi nesaturate și alimente cât mai puțin procesate.
Concluzia specialiștilor este că dieta lui Haaland funcționează în contextul corpului, efortului și programului său de sportiv profesionist. Pentru majoritatea oamenilor, principiile privind calitatea alimentelor și activitatea fizică pot fi utile, însă aportul de 6.000 de calorii și cantitățile consumate de fotbalist nu trebuie imitate.
